Autor: Sorina Bujarov

Cercetători în domeniul medicinei,  doctori de diverse specializări din România, Ucraina și România vor putea realiza lucrări științifice în laboratoarele din România. Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a lansat un proiect transfrontalier împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și cea de medicină din Odessa.  

Astfel, 10 oameni de știință din Moldova vor putea face cercetări științifice în laboratoarele de la Universitatea de Medicină din Iași. Totdată, 20 de medici de familie moldoveni vor avea posibilitate să învețe metodologia cercetărilor științifice în cadrul Universității de medicină din Chișinău, iar alți 300 de medici de diverse specializări din cele trei țări, vor fi instruiți în managementul bolilor cronice la Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală (CUSIM) de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Moldova.

„Fiecare țară vine cu o contribuție pentru a fortifica capacitățile în domeniul managementului maladiilor cronice și pentru a soluționa unele probleme din țările implicate în proiect. Principalul scop al acestuia este reducerea impactului bolilor cronice în regiune prin integrarea resurselor din domeniul sănătății”, a afirmat Rodica Gramma, coordonator de țară al proiectului, director al Departamentului Relații Externe și Integrare Europeană al USMF „Nicolae Testemiţanu”.

Potrivit ei, oamenii de știință din Moldova, care studiază medicina și care nu au condiții pentru desfășurarea unor lucrări științifice la noi în țară, pot beneficia de o bursă în cadrul proiectului. Astfel, ei vor avea posibilitate să facă gratuit cercetări în laboratoarele Universității din Iași. În plus, vor primi bani de cheltuială 1.000 de euro pe lună.

„Alături de cercetătorii străini, cei din Moldova vor trebui să demonstreze că într-adevăr aceste lucrări nu pot fi realizate în țara de baștină. Vor pleca pentru cel puțin două luni ca să facă într-adevăr ceva de amploare, pentru ca rezultatele obținute să le poată aplica la întoarcere. Aceștia nu vor cheltui nimic suplimentar, deoarece bursa prevede și bani pentru întreținere”, a mai adăgat Rodica Gramma.

Tot în cadrul proiectului 20 de medici de familie din Moldova vor fi instruiți cum se realizează o cercetare științifică. Instruirea lor se va face la Universitatea de Medicină din Chișinău.

„Astfel, medicii de familie vor învăța cum pot fi realizate astfel de cerectări pentru ca mai apoi să le poată realiza în comunitățile lor”, a mai declarat pentru Sănătate Info coordonatorul de țară al proiectului, Rodica Gramma.

Proiectul mai presupune și instruirea a 300 de medici din Moldova, România și Ucraina. Cursurile vor avea loc la Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală. Cheltuielile pentru întreținere, de asemenea vor fi acoperite de proiect.

Participanții în cadrul proiectului vor fi selectați în bază de concurs. Criteriile nu au fost stabilite încă,  dar cel mai probabil acest lucru se va întâmpla săptămâna viitoare, a mai declarat coordonatorul proiectului.

Toți participanții ar urma să fie însă selectați până în luna aprilie. Proiectul are o valoare de peste 1,4 milioane de euro şi o durată de un an şi 8 luni. Programul, în ansamblu, cuprinde trei direcții principale: cercetare biomedicală, cercetare clinică și cercetare în medicina primară și comunitară.

Proiectul CHRONEX-RD are la bază acordul de colaborare, semnat pe 21 decembrie anul trecut, între universitățile de medicină din Iași, Chișinău și Odessa, și are la bază scopuri comune de promovare a educaţiei şi a cercetării.

 

Articole relaționate:

Moldova nu pregătește geneticieni. Aceștia trebuie să plece peste hotare pentru specializare, iar când se întorc îi așteaptă o remunerare simbolică de 1.000 de lei 

Cercetări științifice în medicină, cu bani mizeri. Banii alocați studiilor sunt prea puțini, iar un cercetător este remunerat cu puțin peste 2.000 de lei 

Statistici culese cu chin. Angajații spitalelor pierd uneori săptămâni ca să le colecteze manual. Un sistem informațional automatizat ar putea fi gata cel devreme într-un an