Autor: Irina Papuc

Instituțiile de învățământ din Moldova care instruiesc cadre medicale pregătesc prea mulți specialiști, raportat la capacitățile de absorbție a sistemului medical din Moldova. Paradoxal însă, doar unu din trei rămâne să muncească acasă. Astfel, un studiu efectuat pentru prima oară în Moldova relevă faptul că interesele financiare ale instituțiilor de învățământ intră în conflict cu interesele de stat.

Datele studiului elaborat de Ministerul Sănătății și Biroul OMS în Moldova arată în ultimii zece ani, este în creștere numărul de studenți înmatriculați la studii în medicină. Astfel, dacă în 2003 erau înmatriculați 753 de studenți, iar în 2009 – la 952, atunci în 2012 cifra a ajuns la 1.091, dintre care jumătate sunt bugetari, iar restul – la contract. Este în creștere și numărul rezidenților, celor care fac secundariat clinic și masterat.

Cifrele obţinute relevă faptul că cinci ani de studii medicale universitare îi costă pe contribuabilii din Moldova aproximativ 13.500 dolari în cazul unui student finanţat de la buget, pe când studiile în bază de contract pentru acelaşi profil costă 9.300 dolari. În aceeaşi ordine de idei, trei ani de studii la rezidenţiat la profilul terapeutic costă 9.400 dolari pentru studenţii finanţaţi de la buget şi 5.400 dolari pentru studenţii care îşi fac studiile la contract, relevând astfel costurile totale pentru instruire de 22.900 şi respectiv 14.700 dolari. Pentru asistenţii medicali şi alte cadre medicale cu studii medii de specialitate, cei trei ani de instruire costă 3.000 dolari pentru studenţii finanţaţi de la buget şi 2.000 dolari, pentru cei înmatriculaţi în bază de contract, acestea fiind cheltuieli brute.

Un chirurg ne costă 374 de mii de lei

Totodată, investiţia într-un medic de familie înmatriculat la buget, care a finalizat de curând rezidenţiatul, poate fi estimată la 285.969 de lei sau 22.878 dolari, pe când investiţia într-un chirurg înmatriculat la buget şi care a urmat şi un curs de educaţie medicală continuă de patru luni poate fi estimată la 374.838 de lei sau 29.987 dolari.

  Se caută doctori la Ocnița. Autoritățile locale oferă locuințe și susținere financiară 

Cu toate acestea, se pare că sistemul pregătește specialiști pentru alte state, întrucât, potrivit unor date nepublicate, în 2010  doar 1.275 din cei 3.324 absolvenţi care au finalizat rezidenţiatul sau secundariatul clinic între 2003 şi 2009, adică 38%, activau ca medici în instituţii medico-sanitare publice din Republica Moldova.

„Tabloul ce reiese din prezentul raport indică clar faptul că modalitatea în care este finanţată instruirea medicilor, asistenților medicali şi altor cadre medicale creează stimulente puternice ce promovează exodul de creiere şi nicidecum descurajarea acestui fenomen. Sistemul de învăţământ medical din Republica Moldova pregăteşte prea multe persoane şi stabileşte taxe de studii prea mici, subvenţionându- le din impozitele achitate de contribuabilii moldoveni”, se menționează în raport.

„Drept consecinţă, resursele alocate de contribuabili pentru pregătirea cadrelor medicale nu se valorifică printr-un sistem de sănătate mai bun, ci de fapt subvenţionează serviciile de asistență medicală din ţările mai avute”, mai punctează autorii.

Venituri din contracte

Totodată, din cauza mecanismului de alocații bugetare imperfect, Universitatea de Medicină tinde să majoreze numărul de studenți pe bază de contract, fără a ține seama dacă aceștia își vor găsi ulterior de muncă sau nu.

  Insuficiență de medici de familie. Statisticile sunt sumbre și pentru anii următori 

„În practică, Ministerul Finanţelor defineşte anual alocaţiile bugetare pentru instituţiile de învăţământ în baza nivelurilor de cheltuieli istorice. Deoarece aceste alocaţii nu permit acoperirea tuturor cheltuielilor, iar consumul total de resurse se schimbă odată cu creşterea numărului de studenţi, instituţiile de învăţământ tind să majoreze volumul de studenţi prin atragerea studenţilor în bază de contract ori de câte ori este posibil”, se mai menționează în raport. Autorii precizează că un mecanism bine definit și transparent ar duce la ruperea cercului vicios, când instituţiile de învăţământ sporesc numărul de studenţi pentru a-şi maximiza veniturile.

Câteva soluții propuse de experți sunt identificarea unui mecanism viabil de alocații bugetare și totodată identificarea unei metode prin care statul să se asigure că cei care își fac studiile din surse de stat să muncească în sistem, cel puțin o perioadă determinată.

„Studiul econometric al costurilor de instruire a cadrelor medicale din Republica Moldova” a fost realizat în cadrul Proiectului „Îmbunătăţirea managementului mobilităţii cadrelor medicale din Republica Moldova”, coordonat de OMS cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în prezent, în sistemul de sănătate din Republica Moldova muncesc peste 12.790 de medici și peste 27.460 de specialiști de verigă medie.

 

  Articole relaționate:

REPORTAJ// Moldovenii care nu au medicină. Doctorii aici nu lucrează de decenii, iar oamenii ajung la spital uneori și cu căruța 

Sistemul medical din Moldova duce lipsă de peste 2.000 de doctori. Cei mai puțini sunt specialiștii în cardioreumatologie, otolaringologie și oftalmologie

Cresc investițiile în sănătate din surse externe, însă nu și salariul medicilor sau cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor