Autor: Irina Papuc
Astăzi Curtea de Conturi a examinat raportul auditului asupra raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală de anul 2013. Membrii Curții de Conturi au fost deranjați cel mai mult de activitatea comisiei mixte din cadrul CNAM care examinează și aprobă bugetele pentru proiectele investiționale depuse de către spitale. Nemulțumirile țin de faptul că spitalele republicane au beneficiat de cea mai mare sumă de bani, fără a exista o argumentare clară.
Raportorul Curții de Conturi, Iurie Ispas, a menționat în cadrul ședinței de astăzi că în 2013 au fost alocați mai mulți bani pentru proiectele investiționale depuse de spitale, decât erau prevăzuți și că acest lucru se repetă, în pofida recomandărilor auditorilor Curții din anii precedenți.
„În 2013 au fost acceptate proiecte în valoare de 327 de milioane de lei pentru 109 proiecte investiționale. Am recomandat și în anii precedenți ca aprobarea proiectelor să se facă în limita resurselor disponibile. 21 de spitale și-au depus proiectele, astfel că 45 la sută din întreaga sumă a fost alocată pentru spitalele republicane, 900 de mii de lei pentru spitalele municipale, iar pentru 74 de spitale raionale - 108 milioane. Este o inechitate, precum și faptul că majoritatea membrilor din această comisie sunt funcționari de la Ministerul Sănătății. Numai CNAM, conform regulamentelor, are dreptul exclusiv de gestionare a fondurilor CNAM”, a anunțat Ispas.
Membrii Curții de Conturi au făcut imediat și o asociere dintre faptul că ministrul Sănătății, Andrei Usatîi, este președintele acestei comisii mixte și finanțarea spitalelor republicane cu mari discrepanțe financiare dintre cele municipale și raionale.
„Ne cam dăm noi seama, dar am vrea să auzim și ce are de spus ministrul”, a cerut explicații unul dintre membri. Pentru că ministrul nu era în sală, Mihai Ciocanu, viceministrul Sănătății a dat explicații.
█ Servicii medicale în valoare de zeci de milioane de lei, neachitate de către CNAM. Spitalele folosesc banii în alte scopuri. Cele mai multe cazuri nevalidate - la Spitalul Clinic Republican
„S-au suprapus mai multe proiecte, cel de la Spitalul Republican și cel legat de noul bloc de la Urgență. Ambele sunt proiecte importante și trebuiau realizate, pentru că aveam și o obligație de la donatorii externi. Trebuia undeva să plasăm acele echipamente pe care le-am procurat”, a intervenit Ciocanu.
Nemulțumirile au ținut și de faptul că nu există criterii clare de stabilire a proiectelor prioritare pentru sistemul de sănătate, astfel că nu este argumentată decizia de a accepta sau respinge anumite proiecte.
O altă problemă ține de faptul că CNAM nu are capacitatea de verifica dacă spitalele care au câștigat banii pentru proiectele depuse le și finalizează, ceea ce ar genera alte riscuri.
„Aceste proiecte sunt de durată, iar managerii spitalelor nu sunt gata pentru o realizare rapidă a lor. Există și un risc de neîndeplinire, de aceea vom efectua mai multe modificări pentru a intensifica controalele, dar vom modifica și contractele astfel încât să fie indicate sumele exacte, ca să excludem toate interpretările”, a adăugat Mircea Buga, directorul CNAM.
█ Articole relaționate:
Ilegalități în management financiar la Spitalul de Urgență și la Institutul Oncologic