Autor: Irina Papuc
Utilajul învechit, în multe cazuri inexistent și lipsa de personal medical sunt printre problemele care împiedică spitalele să implementeze corect și eficient noul mecanism de plată în baza complexității cazului tratat. Directorii confirmă că utilajul este învechit în proporție de 80 la sută și că implementarea codificării este efectuată de către șefii de secții în afara orelor de muncă.
Un raport de audit al Curții de Conturi relevă faptul că există mai multe probleme la capitolul implementării sistemului DRG în spitale. Potrivit raportorilor autoritățile din sănătate au trecut la implementarea sistemului la nivel național fără a ține de cont de anumite particularități.
„Mai multe instituții au relevat la etapa actuală unele situații problematice, cum ar fi majorarea volumului de lucru neremunerat al medicilor pentru codificarea corectă a diagnosticului în detrimentul timpului dedicat pacientului și procesului diagnostico-curativ; lipsa unor stimulente în funcție de nivelul indicelui de complexitate a cazurilor tratate care pot genera riscul de scădere a interesului pentru codificarea corectă a maladiilor; creşterea cheltuielilor la capitolul salarizare, care rezultă din necesitatea angajării operatorilor IT pentru procesarea informațiilor din fișele medicale, sporirea numărului de medici, statisticieni, ceea ce obligă instituția să diminueze cheltuielile în detrimentul calității serviciilor medicale”, se menționează în raport.
Totodată, auditul atenționează că lipsa echipamentelor medicale performante și starea deplorabilă a bazei tehnico-materiale stagnează tendința de micșorare a duratei medii de spitalizare – principiu ce stă la baza noului sistem de plată bazat pe DRG. Autorii raportului fac trimitere la o analiză a unor consultanți internaționali care au precizat că „cunoștințele tehnice limitează progresul și că pe lângă creșterea numărului de angajați, tehnologiile și infrastructura IT trebuie evaluate și îmbunătățite.
Managerii de spitale recunosc că încă există unele probleme.
„Ar fi bine să existe un tarif național”
„Specialiștii noștri au învățat foarte bine codificarea și nu avem carențe la acest capitol. O problemă este că nu a fost calculată corect plata cazului tratat. Suma este foarte mică și nu reflectă cheltuielile reale”, a precizat Victor Cibotaru, directorul Spitalului din Anenii-Noi. Cibotaru spune că de codificare se ocupă șefii de secții, la sfârșitul orelor de muncă. O altă problemă este utilajul vechi.
„Avem aparataj nou, dar și mult utilaj învechit – roentgen, fluorografe, care sunt mai vechi de 30 de ani. Avem cheltuieli mai pentru întreținere, dar și nici medicină performantă nu poți face cu ele”, a mai spus acesta.
„Există probleme, pentru că sistemul este nou. Medicii încep să înțeleagă complexitatea cazurilor și importanța indicării diagnosticului în clasificarea internațională. O problemă este și lipsa unui tarif național, acesta variază acum în funcție de nivelul spitalului. Se vorbește despre faptul că ar putea exista un tarif unificat la nivel național din anul viitor, dar nu știm. Ar fi bine să fie așa”, explică și Gheorghe Roșu, managerul spitalului din raionul Râșcani.
La Cimișlia de exemplu încă mai există probleme la codificarea datelor, motiv pentru care CNAM nu a validat mai multe cazuri tratate. În consecință, spitalul a rămas fără o sumă importantă de bani - aproximativ 100 de mii de lei.
Consultanții locali în implementarea sistemului DRG spun că sistemul de sănătate avea nevoie de trecerea la un alt mecanism de plată și că momentul a fost oportun, indiferent de condițiile din spitale și capacitățile tehnologice.
„Sistemul informațional este foarte bun prin faptul că permite estimarea complexității cazului tratat în valoare monetară. Aceasta permite o finanțare mai bună și creșterea economiilor”, afirmă Alexandru Sarco, consultant local în implementarea programului DRG. Totuși, Sarco precizează că este nevoie de specialiști care să se ocupe de gestiunea datelor, care implică culegerea, expedierea, primirea și interpretarea lor. Este un volum de muncă enorm.
Lipsa de interes
„Consultanții internaționali au recomandat ca în Moldova să existe, așa cum există în alte state, specialitatea de medic – codificator. Există un program de studiu în cadrul universităților care implică de la trei până la cinci ani de studii. Nu știu dacă autoritățile au luat în calcul această recomandare”, a mai spus Sarco. Consultantul crede că sistemul era absolut necesar, iar CNAM a ținut prevăzut bugetele neutre pentru a evita deficiențele de finanțare. Acest lucru înseamnă că spitalul beneficiază de o finanțare nu mai mică decât suma contractată cu un an în urmă.
Totuși, problema cea mai mare crede Sarco ține de interesul managerilor spitalelor de a înțelege sistemul DRG.
„Am văzut manageri în România care și-au mărit esențial veniturile datorită înțelegerii sistemului bazat pe complexitatea cazului tratat. Și el, dar și doctorii au participat la tot felul de training-uri în domeniu. La noi încă se mai atestă un dezinteres”, a punctat acesta.
Spitalele din Republica Moldova au trecut la sistemul de finanțare în baza complexității cazului tratat în 2013, iar zece spitale au pilotat sistemul în 2012. Acesta prevede, mai simplu, că spitalul primește banii de la CNAM în funcție de cât de complex este cazul. Dacă crește complexitatea, crește și suma rambursată de companie. Acest sistem permite clasificarea simultană a pacienților atât după patologie, cât și după costul îngrijirilor, ceea ce asigură posibilitatea de a asocia tipurile de pacienți cu cheltuielile spitalicești efectuate.
█ Articole relaționate: