Autor: Irina Papuc
Republica Moldova este una dintre statele cu cele mai mari cheltuieli în sistemul de sănătate plătite direct din buzunarul oamenilor, deși alocațiile din bugetul de stat sunt consistente și cu o rată extrem de ridicată a obezității. Suntem și lideri printre cei care suferă de exod și irosire de creiere. Sunt constatările unui studiu realizat în 12 state ale fostei URSS.
Datele studiului, publicat anul trecut, arată că în Republica Moldova rata obezității este mai mare decât în majoritatea statelor exsovietice. Ne întrece numai Azerbaidjan, Armenia și Federația Rusă. Moldova ocupă locul patru, cu 30 la sută dintre femei și până la 20 la sută dintre bărbați care suferă de obezitate.
Cheltuieli mai mari
Un alt motiv pentru care nu avem de ce mândri este nivelul ridicat al plăților directe din buzunar în sistemul de sănătate. În Moldova acesta constituie 55 la sută, adică peste jumătate din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Pentru comparație, în Belarus sunt cele mai puține plăți directe, aproape 80 la sută din cheltuieli fiind asigurate din bugetul de stat. Cele mai mari plăți de buzunar se înregistrează în Georgia, unde acestea constituie aproape 70 la sută din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Dacă ar fi să ne bucurăm de cifre atunci avem un singur motiv – dintre toate statele ex-sovietice incluse în studiu numai Moldova a cheltuit cel mai mult pentru sănătate - 11,7 din PIB, pe când Georgia, de exemplu, doar 9, iar Turkmenistan – 2 la sută.
În același timp, cele mai mari costuri pentru a obține asistență medicală le-au suportat oamenii din Azerbaidjan, se menționează în studiu. Locuitorii din această țară erau nevoiți să plătească, în 2012, în medie 29 de dolari pentru servicii de ambulatoriu și peste 170 de dolari la internarea în spital. Pentru medicamente aceștia erau nevoiți să plătească în medie 74 de dolari. Urmează georgienii, ucrainenii și armenii care, la fel, au suportat cheltuieli în medie de 100 de dolari în timpul internării în spital. Moldovenii însă sunt nevoiți să plătească în medie 64 de dolari la internare, dintre care o treime din bani sunt alocați pentru medicamente.
Pierdem și irosim creiere
Cei mai mulți oameni au recurs la automedicație în Belarus, Ucraina și Kazahstan, unde peste 50 la sută dintre respondenții unui sondaj au spus că se tratează singuri, pentru că nu le ajung bani de medicamente și alte servicii. Urmează în top Moldova, unde aproape 40 la sută au spus că recurg la automedicație de nevoie.
Din toate cele 12 state, Republica Moldova menține un trend constant la capitolul asigurare cu medici. Sistemul nu a mai fost lovit de devieri puternice din 2003, înregistrând acum puțin peste 260 de doctori la 100 de mii de locuitori. Numărul existent însă tot este sub normele UE, unde se înregistrează 350 de doctori la același număr de oameni. Lucrurile la acest capitol stau mai bine în Rusia, Georgia și Azerbaidjan. Cea mai slabă asigurare cu doctori se înregistrează în Tadjikistan și Kârgâztan.
Cu toate acestea, Moldova este lovită puternic de migrația lucrătorilor medicali. Suportăm atât un exod cât și irosire de creiere, situație mai puțin specifică pentru restul statelor. Această situație este generată de doi factori – moldovenii folosesc cetățenia română ca să se poată angaja în această țară sau alt stat UE, dar foarte puțini reușesc să se angajeze în spitale și clinici pentru a-și utiliza abilitățile. Și acest lucru este generat de faptul că studiile din Republica Moldova nu sunt recunoscute automat în cadrul UE.
Asigurările, bila albă pentru sistem
Reforma finanțării în sănătate din Moldova, începută în anul 2004, este văzută cu ochi buni de experți. Aceștia accentuează că „reformele privind asigurările de sănătate obligatorii au acționat ca o forță motrice pentru reforme cuprinzătoare de finanțare a sănătății”. „În Republica Moldova fondul de asigurări de sănătate este guvernat de un consiliu de administrație din 15 membri și diferite structuri. În țările cu fonduri de asigurări naționale ele sunt destinate să acționeze în calitate de cumpărători strategici a serviciilor de sănătate, prin semnarea contractelor selective cu furnizorii. Cu toate acestea, în practică nu se întâmplă așa, având în vedere subordonarea frecventă la Ministerul Sănătății”, se mai menționează în raport.
Un alt aspect negativ la care experții au atras atenția este că în Moldova se înregistrează un trend negativ în privința termenului de internare în instituțiile psihiatrice. În timp ce în Belarus și Uzbekistan bolnavii sunt externați după un an de la internare, în Moldova termenul trece de un an pentru 64 la sută dintre bolnavi, iar în unele cazuri ajunge și la cinci ani.
█ Articole relaționate: