Autor: Irina Papuc
Statisticile întotdeauna au sunat încurajator, doar că în spatele lor realitățile au altă față. Este valabil și în cazul promisiunilor vociferate de reprezentanții Ministerului Sănătății care ne-au asigurat că era tehnologiilor în sănătate a început și că scrisul de mână rămâne istorie. Am mers într-o localitate mai îndepărtată de Capitală pentru a vedea cum arată era tehnologiilor în sănătate promisă de autorități și care ne-a costat cel puțin 1 milion de euro.
În Șoldănești, un raion situat la nordul Moldovei, tehnologiile ajung greu. Să vorbim aici despre implementarea sistemului informațional automatizat în medicina primară este mai mult decât prematur. Nici chiar directorul Centrului Medicilor de Familie de aici nu știe când o vor scoate la capăt - instituția nu a primit niciun calculator de la Ministerul Sănătății, iar instruirile se fac la singurul existent în clădire. Într-un cabinet de câțiva metri pătrați. Aici, în timpul instruiri încap doi medici. Și aceștia trebuie să stea în picioare ca să vadă bine monitorul.
Oleg Cojuhari, specialistul IT pregătit de Ministerul Sănătății și angajat pe jumătate de normă la centru, spune că face instruirea lucrătorilor medicali aproape cu fiecare în parte din lipsă de spațiu, dar și de calculatoare. „Lucrăm mai mult în a doua parte a zilei, pentru că așa e mai comod și nici nu încărcăm sistemul. Atunci când este suprasolicitat produce erori. Și este complicat. Nu poți chema 20 de doctori să le arăți sistemul, care dă eroare și apoi trebuie să aștepți să se restabilească. Uneori durează cinci minute, alteori zece sau 20. Alteori îți vine greu să-i aduni pe toți, pentru că le scade interesul”, spune specialistul.
Șabloanele și fișa pacientului, cele mai mari dureri de cap
„Aici în instituție nu-s calculatoare pentru medici, numai la Contabilitate este unul, dar nici nu-i conectat la internet. La început ne-au spus că ne vor aduce după Anul Nou, dar numai cu vorba am rămas. Acum nici nu se mai discută. Câteodată cineva mai întreabă pe un grup creat pe Skype de Alexandru Roșioru, dar totul rămâne pe vechi”, mai spune specialistul.
În timpul unei incursiuni scurte îmi explică esența sistemului – pacientul se programează la Registratură, ulterior se face triajul, este disponibilă fișa medicală a pacientului, ca de altfel le dă cele mai mari bătăi de cap doctorilor, iar ultimul modul este cel de ține de stocurile de medicamente. Oleg Cojuhari spune că pe lângă erorile pe care le generează sistemul, există și dificultăți ce țin de conceptul creării softului - șabloanele pentru doctori, unde este indicat programul de primire al doctorilor pentru o perioadă determinată de timp, nu pot fi modificate și nici șterse. Problema este că atunci când programul medicului se schimbă aceste șabloane trebuie create din nou, la infinit.
Deși s-a trâmbițat că vom avea șansa de a ne programa on-line la doctor, acest lucru încă nu este real. La Șoldănești aceasta este ultima grijă a doctorilor.
„N-am încercat programarea on-line, nu este posibil acum. Ar trebui să fie creată pagina de unde utilizatorul să poată accesa sistemul, ulterior acesta ar trebui să se identifice după IDNP, registratura ar trebui să-l programeze, iar pacientul să revină pentru a verifica dacă s-a realizat programarea. Acum însă nu este real. Va fi cu timpul”, explică acesta. Oleg Cojuhari mai spune că sistemul va fi capabil, după niște proceduri de „îmbunătățire”, să genereze automat rapoarte. Până atunci oricum este multă cale de parcurs – medicii învață interfața și încearcă să memoreze butoanele.
„Cea mai mare parte dintre doctori au trecut instruirea. Însă ne limităm la informațiile despre cum arată interfața, medicii trebuie să învețe meniul, să recunoască butoanele. Va mai dura câteva luni până vom începe să lucrăm în adevăratul sens al cuvântului”.
Calculatoare la Sfântul Așteaptă
Directorului CMF Șoldănești, Constantin Bălănici, spune că a expediat Ministerului Sănătății o solicitare pentru a-i fi repartizate 20 de calculatoare. Atât este nevoie pentru instituția din oraș, dar și pentru cele din subordine, astfel ca sistemul informațional să poată fi pus în aplicare. Până acum însă nicio noutate, așa că directorul a procurat din sursele proprii câteva calculatoare și un scaner. În consecință, la Șoldănești doctorii abia învață ce este calculatorul și cum pot deschide o pagină de internet. Bălănici spune că nu are cum grăbi lucrurile. Bani nu sunt.
„În acest an am primit mai puțini bani decât până acum. Ne-au scăzut în medie câte cinci lei pe cap de locuitor. Eu n-am să fiu în stare după luna martie să dau salariile doctorilor, nu mai vorbesc de calculatoare. Am putea cumpăra maxim trei. Urmează încă să primesc de la contabilitate business- planul să vedem cum reușim să alocăm banii în primul trimestru”, mai adaugă Bălănici.
Raionul Șoldănești nu este o excepție. Managerii CMF și Centrelor de Sănătate din Cimișlia, Nisporeni, Taraclia ne-au spus că vor procura și ei calculatoare din sursele proprii, deoarece Ministerul Sănătății nu explică când va fi livrată a doua tranșă de calculatoare și dacă în general acest lucru se va întâmpla.
În schimb autoritatea a cheltuit 1 milion de euro pentru crearea softului, care s-a dovedit a fi o „modernizare” a unui soft mai vechi, numit Medex și care a fost dezvoltat din proiecte europene. Acum CNA, dar și Procuratura verifică legalitatea utilizării banilor, precum și gradul de corespundere a celor două soluții IT.
█ Articole relaționate:
CNA s-a autosesizat în cazul softului Ministerul Sănătății, „reparat” cu 1 milion de euro