Autor: Natalia Nicoreanu
La o săptămână după ce presa a scris că scandalul dezinfectanților din România, care s-a soldat cu demisia Ministrului Sănătății de la București, ar putea trece Prutul, responsabilii de la Chișinău nu pot spune cu exactitate dacă produsele biodistructive „Hexi Pharma SRL” sunt sau nu utilizate în țara noastră. Asta deși în anul 2012, patru produse biodistructive ale acestei companii au fost certificate și au dreptul să fie importate în Moldova. Chiar dacă săptămâna trecută ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan dădea asigurări că dezinfectanții „Hexi Pharma SRL” nu se regăsesc în instituțiile medicale din țara noastră, totuși, Ministerul se pare vrea să probeze aceste afirmații. Instituția a emis o circulară prin care cere instituțiilor medicale informații cu privire la aceste preparate biodistructive, produse în România.
În urma scandalului dezinfectanților din România, în care s-a descoperit că o companie producătoare de biodistructive ar fi livrat dezinfectanți diluați în spitale, Centrul Național de Sănătate Publică din Moldova a demarat, săptămâna trecută, controale inopinate în instituțiile medicale din țară, precum și la câteva companii care plasează pe piață astfel de produse. Controalele continuă și în această săptămână, ne asigură responsabilii din cadrul CNSP.
„Acolo unde mergem verificăm în general, toate produsele biodistructive. Se iau inclusiv și probe pentru analizele de laborator. Sunt unele investigații de laborator care durează 10-14 zile. Acum nu putem să venim cu rezultate ale acestor controale” ne-a comunicat Nicolae Furtună, vicedirector la CNSP.
În paralel, Ministerul Sănătății, prin intermediul Centrului Național de Sănătate Publică, a emis o circulară, prin care solicită informații cu privire la utilizarea în instituțiile medicale a substanțelor biodistructive produse de compania română „Hexi Pharma SRL”. Este vorba de produsele destinate dezinfectării suprafețelor și instrumentariului medical „Thor” și „Suprasept”, antisepticul pentru mâini „Clorhexin C” și dezinfectatntul pentru tegumente și mucoase „Clorhexin B”. Toate aceste patru produse au fost certificate în Moldova acum patru ani.
„În anul 2012, o companie din Republica Moldova a înregistrat patru denumiri de produse biocide produse de „Hexi Pharma”. Le-a înregistrat, dar compania asta nu se ocupă cu importul și plasarea pe piață a biodistructivelor. Această procedură nu implică prelevarea de probe. Ei le-au înregistrat și le-au dat la producător certificatele de înregistrare. Dumnezeu știe la ce firmă a dat producătorul certificatele pentru a plasa produsul pe piață” ne-a mai spus Furtună.
În acest context, vineri, 13 mai, Ministerul Sănătății, a emis o circulară, prin care le cere instituțiilor medicale informații cu privire la biodistructivele „Hexi Pharma SRL”. Până pe 18 mai, Centrul Național de Sănătate Publică urmează să adune aceste informații de la toate instituțiile medicale din țară, atât publice, cât și private.
„Am primit circulara vineri după masă și azi o repartizăm instituțiilor medicale. Noi acum trebuie să constatăm dacă au ajuns așa preparate prin teritorii sau nu au ajuns. Noi nu avem cum să știm dacă ele sunt prin spitale. La etapa de evaluare, când evaluăm starea în instituția dată, verificăm aceste produse: când au fost procurate, dacă sunt însoțite de documentul respectiv ce asigură calitatea, și așa mai departe. Nu avem metodologie de verificare în laborator. O are doar CNSP de la Chișinău” susține Veaceslav Chișlari, medic șef epidemiolog, CSP Bălți.
„Am primit două circulare. Una cu privire la biodistructive, am primit-o cu mai mult timp în urmă. Azi dimineață am primit o scrisoare despre dezinfectantele unui producător românesc. Acum se trimite telefonograma prin toate instituțiile medicale din teritoriu. Conform dispoziției Ministerului Sănătății, ei trebuie să raporteze rezultatele în variantă scrisă și electronică la Centrul Național de Sănătate Publică”, ne-a comunicat Vasile Guștiuc, medic șef al CSP Orhei.
Managerii instituțiilor medicale din țară sunt îndemnați să expedieze răspunsurile în variantă online pe adresa Ecaterinei Busuioc din cadrul Secției controlul infecțiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene și dezinfecție. Am telefonat-o astăzi pe Ecaterina Busuioc în repetate rânduri, la fel cum am telefonat-o și vineri, pentru a afla dacă a recepționat sau nu informațiile din teritoriu. Dumneaei însă nu ne-a răspuns la telefon.
Totodată, Centrul Național de Sănătate Publică susține că a expediat o scrisoare și în adresa Serviciului Vamal. Am telefonat și noi la Vamă pentru a afla dacă aceste patru produse „Hexi Pharma SRL” au fost vreodată importate în Moldova în acești patru ani de zile. Instituția a refuzat să ne ofere detalii. Purtătorul de cuvânt al Vămii și-a argumentat refuzul prin faptul că așa a fost înțelegerea cu colegii instituției – să ofere informații doar Ministerului Sănătății.
„Vineri am primit o scrisoare de la Ministerul Sănătății. Reieșind din complexitatea informației solicitate, noi nu putem estima astăzi cât timp va dura procesarea informației și nu putem vorbi de o dată concretă. Vom veni cu un răspuns solicitantului - Ministerului Sănătății. Cel mai corect este ca să primiți această informație de la Ministerul Sănătăți” este răspunsul Cristinei Rău, purtătorul de cuvânt al directorului Serviciului Vamal.
Nicolae Furtună ne-a declarat că nu este atât de simplu să afli deznodământul în această situație.
„Ne este foarte greu să știm care este compania importatoare. Ăsta care l-a înregistrat, nu l-a plasat pe piață. Am sute de biodistructive și trebuie să caut toate firmele care importă. Eu știu compania „X” care l-a înregistrat, mai departe nu știu cui dă producătorul dreptul de import. Sunt preparate, care de exemplu în Chișinău nu o să le găsesc. Ele sunt folosite, de exemplu, la Ocnița, Briceni și Edineț, pentru că acolo a găsit ieșire agentul economic și le plasează acolo”, ne-a mai spus Nicolae Furtună, vicedirectorul CNSP.
█ Ministrul Sănătății a demisionat în urma scandalului dezinfectanților
Ținem să precizăm că în investigația jurnaliștilor români de la Gazeta Sporturilor este menționat că dezinfectanții „Hexi Pharma SRL” sunt utilizați în cea mai mare rețea de centre de analiză din România– Synevo, rețea de laboratoare care este răspândită și în țara noastră. Reprezentanții acesteia ne-au comunicat însă că nu au importat niciodată dezinfectanți din România și că laboratoarele din Moldova utilizează biodistructive ale unui producător francez.
Săptămâna trecută, reporterii de la Ziarul de Gardă au publicat și ei un material în care erau prezentate tangențele pe care le are Moldova cu scandalul dezinfectanților din România. Investigația jurnalistică a scos la iveală faptul că patru produse ale companiei de peste Prut au fost certificate în țara noastră. Pe lângă aceasta, jurnaliștii ZDG au subliniat legătura de rudenie dintre patronul companiei „Hexi Pharma SRL” și o moldoveancă de la Ungheni, al cărui tată este medic la maternitatea din oraș.
Scandalul dezinfectanților în România a izbucnit la sfârșitul lunii trecute în urma unei investigații a jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor. În anchetă au fost publicate mai multe documente obținute de la foștii angajați ai companiei „Hexi Pharma SRL” prin care se demonstra neconcordanța între concentraţia de soluţii dezinfectante din produsele folosite în spital şi ceea ce scrie pe etichete.
Mai exact, 1,25% este concentraţia reală de substanţă activă glutaraldehidă în Suprasept, în loc de 12% de pe etichetă. De asemenea, 5% este concentraţia reală de substanţă activă dedidecildimetil amoniu în Thor, în loc de 15% de pe etichetă, iar 1,6% de substanţa activă clorură dedidecildimetil amoniu este concentraţia reală în Suprasept, în loc de 7% de pe etichetă.
Scandalul dezinfectanților din România s-a soldat cu demisia ministrului Sănătății de la București, Patriciu Achimaș Cadariu. Jurnaliștii au început investigațiile după ce mai mulți pacienți, care au avut de suferit în urma incendiului din Clubul Colectiv, au murit în urma infecțiilor nosocomiale.
█ Articole relaționate:
Criza lovește în igiena spitalelor. Doctorii nu au cu ce să-și spele mâinile