Autor: Elena Cioina
Transplantul de organe se va face în continuare doar în spitalele publice. În schimb, spitalele private vor avea dreptul să preleve, să păstreze și să conserve țesuturi și celule umane. Guvernul a aprobat astăzi un proiect care prevede mai multe modificări și completări la Legea privind transplantul de organe, țesuturi și celule umane. Autoritățile își propun astfel să îmbunătățească calitatea vieţii beneficiarilor de organe care nu mai pot fi ajutați cu tratamente terapeutice, dar și să uniformizeze cadrul legal necesar pentru dezvoltarea serviciului de transplant. Până să intre în vigoare însă documentul va trebui adopta și de către Parlament.
Instituția care va autoriza băncile de celule și/sau țesuturi va fi Ministerul Sănătății, în baza unor criterii aprobate de către Guvern. De asemenea, ministerul are obligația să elaboreze două ordine. Unul - privind autorizarea băncilor de țesuturi și/sau celule și a persoanelor juridice care vor desfășura activități de prelevare, transport, livrare și stocare a țesuturilor și celulelor, și altul – privind autorizarea instituțiilor medicale care desfășoară activități de transplant de țesuturi și celule. Reglementările vor fi incluse în Nomenclatorul actelor permisive.
În cazul în care țesuturile și celulele umane nu vor fi folosite imediat pentru transplant, acestea vor putea fi prelucrate, conservate, stocate și distribuite băncilor de țesuturi sau instituțiilor medicale care vor desfășura astfel de activități. Agenții economici autorizați de Ministerul Sănătății vor avea dreptul să importe și să exporte țesuturi și celule umane. Un alt avantaj reprezintă posibilitatea semnării unor acorduri de colaborare a Moldovei cu alte state în domeniul transplantului de organe, țesuturi și celule umane.
Pentru transplantul de organe vor putea fi folosite doar țesuturile și celulele primite de la băncile autorizate. Autorii documentului argumentează că aceste reglementări vor oferi mai multe posibilități persoanelor juridice din sectorul privat să se implice în astfel de activități.
Proiectul mai prevede ca donatorii de organe în viață, chiar și cei neangajați în câmpul muncii, să beneficieze de o poliță medicală pe viață, asigurată de stat. Donatorii însă vor trebui obligatoriu să stea la evidența Agenției de Transplant.
Dosarul de prelevare ilegală a celulelor stem ajunge în instanță, după doi ani de anchete
Ministerul Sănătății spune că aceste persoane nu vor reprezenta o povară financiară pentru stat, întrucât numărul lor nu este atât de mare. De exemplu, în 2011 a fost un singur donator, în 2012 – 4, în 2013 – 9, iar în 2014 și 2015 câte șase. Cele mai multe organe, în toată această perioadă, au fost prelevate de la donatorii cadaverici.
Ministerul Sănătății își argumentează proiectul și prin beneficiile economice și financiare pe care le va obține statul din activitatea de transplant, dar și prin faptul că oamenii vor câștiga ani de viață. De exemplu, pacientul care va beneficia de un transplant de ficat va câștiga 11,5 ani de viață calitativi, cei cu transplant de cord – 6,8 ani, iar cei cu transplant dublu de ficat sau de rinichi – 5,2 ani. Din aceste motive, scrie în documentul propus de Ministerul Sănătății, este încurajată donarea de organe, inclusiv de la donatorii în viață, pentru a diminua substanțial povara cheltuielilor din bugetul de stat și totodată va permite salvarea mai multor vieți, precum și incluziunea socială a pacienților care s-au aflat mulți ani în dializă.
Acum în Moldova sunt în jur de 900 de pacienți care au nevoie de transplant de organe. Dintre aceștia 460 au nevoie de hemodializă, 250 au nevoie de transplant renal, 300 suferă de insuficiență hepatică, iar 250 – de insuficiență cardiacă.
Dacă va fi adoptat și de Parlament, autoritățile din sănătate spun că anual vor putea fi efectuate cel puțin 20 de transplanturi renale, iar la 50 de astfel de operații statul va economisi în jur de 2,5 milioane de lei anual. Aplicarea legii, potrivit autorilor, necesită investiții mari. În document nu e precizat despre ce sumă ar fi vorba. Totuși, autoritățile speră să rezolve problema cu ajutorul agenților economici privați.
În prezent, Moldova dispune de o singură bancă de țesuturi umane la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie.
█ Articole relaționate: