Autor: Parascovia Rogate
În Moldova în ultimii ani se nasc aproape 40 de mii de copii. Pe lângă faptul că numărul e practic în jumătate în comparație cu acum un sfert de secol, specialiștii spun că 5% dintre bebeluși se nasc înainte de termen. Ar însemna în jur de două mii de cazuri în toată țara. Tendința se menține în ultimii ani, iar doctorii vorbesc despre o creștere a numărului de copii născuți cu greutatea între 500 și 1.000 de grame. Dacă în 2011, de exemplu, la Centrul Perinatal al Institutului Mamei și Copilului (IMC) veneau pe lume în jur de 60 de bebeluși cu o asemenea greutate, anul trecut cifra a crescut cu 20. Din păcate, doar jumătate dintre aceștia supraviețuiesc. Așa sau altfel, specialiștii consideră acest indicator unul destul de bun, având în vedere că acum câțiva ani rata de supraviețuire era de două ori mai mică.
Așadar, printre cauzele principale ale nașterilor premature sunt infecțiile intrauterine, dar și situația social-economică a multor familii din Moldova. „De asemenea, cele mai predispuse la asemenea nașteri sunt femeile din familii social vulnerabile. Stările de stres, faptul că mamele nu se adresează la timp de doctor, obezitatea sau situația economică vulnerabilă sunt alți câțiva factori care pot duce la nașteri înainte de termen”, afirmă Ludmila Pânzari, șefa secției „Prematuri” de la Institutul Mamei și Copilului.
Există însă și situații când sarcina decurge perfect, când gravidele respectă toate recomandările doctorilor, și totuși pot naște prematur. Este și cazul Azei Onică. Femeia a născut, acum doi ani, un băiețel la doar 30 de săptămâni de sarcină. Nici astăzi nu înțelege de ce s-a întâmplat astfel.
„Copilul meu cântărea 1 kg 260 de grame. Am stat internați în spital la Institutul Mamei și Copilului o lună jumate, iar când ne-am întors acasă, copilul avea cu 400 de grame mai mult. Nu am vrut să stau mai mult acolo și am decis să am grijă de micuț acasă”, povestește Aza.
Nașterea înainte de termen i-a cam dat planurile peste cap. Femeia mărturisește că nu și-a imaginat vreodată cât de complicat e să ai un bebeluș cu o greutate atât de mică. Stresul e mare și pentru copil, care nu are putere nici măcar să se alimenteze la sân. Dar cu puțin efort, situația se poate schimba în favoarea ambilor. „Eu am decis să-i scot sonda prin care se alimenta și am decis să-l alăptez. Spre marea mea fericire copilul a început să mănânce destul de bine, ceea ce ne-a salvat de la multe alte probleme”, povestește Aza.
Rata de supraviețuire a copiilor cu greutate mică a crescut de două ori
Specialiștii spun că bebeluşii născuți prematur pot dezvolta diverse complicații, ce le-ar putea ulterior afecta sănătatea. „Principala problemă a copiilor născuți înainte de termen este sistemul respirator. Prematurii au insuficiență respiratorie severă la naștere. Cu cât termenul de sarcină, la care a fost născut copilul, e mai mic, cu atât această insuficiență e mai severă. O problemă severă mai este retinopatia prematurului, care poate provoca orbirea, din motiv că micuțul s-a născut înainte de termen și displazia bronhopulmonară, care e o boală pulmonară cronică. Acești copii devin foarte sensibili la infecții virale, iar problema nu dispare atât de ușor”, a adăugat Ludmila Pânzari.
Consecințele nașterilor premature sunt mai accentuate în cazul copiilor care se nasc cu greutatea între 500 și 1.000 de grame, afirmă și Larisa Cripceanschi, șefa Secției Reanimare și terapie intensivă de la IMC. „Este vorba despre hemoragiile intraventriculare care pot duce mai apoi la paralizie infantilă cerebrală, enterocolite, care pot duce și până la deces. Toate acestea duc la imaturitatea sistemelor și organelor micuților. Acești copii au cele mai multe probleme”, a precizat doctorul.
Specialiștii de la IMC, unde se nasc majoritatea copiilor prematuri, spun că în ultimii zece ani rata de supraviețuire a acestor copii crescut de două ori, iar acest lucru se datorează dotărilor din ultima vreme cu utilaj performant.
„Pe parcursul anilor au fost aduse aparate pentru respirația artificială dirijată, incubatoare de transport din sala de nașteri în reanimare, măsuțe - suport respirator non-invaziv, fără intubare trahială. De asemenea, s-a mărit doza de administrare a surfactantului (un lichid care permite copilului să respire). Astfel mai puțini copii trebuie plasați la respirație dirijată”, a adăugat Ludmila Pânzari.
Doctorul a mai adăugat că „micuții care se nasc cu greutatea 500-700 de grame se află în staționar aproximativ trei luni. Dacă copii au un kg sau un kg jumate – aproximativ două luni. Iar cei care cântăresc mai mult de un kg 500 de grame în jur de o lună. În acest timp, copiilor li se administrează medicamente și se alimentează prin diverse căi (pe cale nazală, prin gură, biberon, etc.) până aceștia ajung să poată suge direct pieptul mamei”.
Ca să evite nașterea înainte de termen, dar și să poată concepe copii sănătoși, părinții trebuie să aibă grijă în primul rând de propria lor sănătate. Acesta este sfatul doctorilor cu care am discutat despre nașterile premature. Altfel, părinții riscă cu sănătatea viitorilor lor copii.
„În primul rând, mămicile trebuie să facă toate investigațiile necesare înainte și în timpul sarcinii. Femeile trebuie să verifice dacă nu au așa numitele torch infecții (toxoplasma, citamegalovirus, rubeola, herpes), iar dacă sunt, acestea trebuie tratate. Apoi să ducă un mod de viață sănătos, mai puțin stres și să evite factorii nocivi precum fumatul, alcoolul, etc”, a menționat Angela Moroșanu, medic ginecolog în secția nr.2 de obstetrică și ginecologie a Institutului Mamei și Copilului.
Vom preciza că, în fiecare an, pe 17 noiembrie este marcată Ziua Internațională a Copiilor Născuți Prematur. În această zi, specialiștii vor să atragă și mai mult atenția opiniei publice asupra factorilor de risc care pot duce la o naștere prematură, organizând evenimente pe această temă.
█ Articole relaționate:
Spermatozoizii-roboți, o nouă invenție ce poate fi utilizată în fertilizarea în vitro