După report.md
O industrie face comerț cu moarte și își caută aliați printre mai marii zilei care să-i promoveze interesele. Această industrie și exponenții ei nu acționează în spațiul public, transparent, ci preferă umbra, întunericul și ușile lăturalnice de intrare în cabinetele decidenților.
O anchetă jurnalistică realizată de portalul Report.md arată că în Parlamentul de la Chișinău au apărut deputați tentați să propună modificarea (de fapt, neutralizarea) unei legi importante votată în luna mai anul trecut. Deocamdată aceștia tatonează discret terenul și colaborează cu industria tutunului în mare taină.
Republica Moldova este parte a Convenției cadru privind controlul tutunului care interzice orice colaborare cu producătorii și importatorii de țigări. Moldova s-a angajat în fața Băncii Mondiale să reducă anual numărul fumătorilor cu 1%, începând cu al doilea an de implementare a Legii, și să mărească gradual accizele la produsele din tutun, ca să beneficieze de bani de la BM pentru modernizarea sistemului de sănătate.
La 29 mai 2015, 69 de deputați (comuniștii au lipsit de la ședință) au votat Legea privind controlul tutunului (nr. 278). Documentul are drept scop protejarea populației de efectul fumatului și expunerea la fum, și interzice în totalitate fumatul în spații publice închise și semi-închise. La 31 mai 2016, a intrat în vigoare prevederea care interzice inclusiv fumatul în cabinele pentru fumat, amplasate în localurile publice închise.
Cu toate acestea, la 16 decembrie 2015, la aproape 7 luni de la adoptarea Legii privind controlul tutunului, la Camera Înregistrării de Stat a fost înregistrat un SRL, care se laudă pe site-ul său că „este specializat în vânzarea și instalarea cabinelor pentru fumat autonome, sisteme de filtrare specializate, precum și a echipamentului pentru fumoare” și că este „prima companie de pe piața Moldovei care oferă o gamă largă de produse pentru amenajarea locurilor pentru fumat”.
Ciudată inițiativă de a lansa o astfel de afacere, ne-am zis, în condițiile în care Parlamentul tocmai interzisese prin lege fumatul în spații publice închise, inclusiv în cabinele pentru fumat. Firma se numește Smoking Room SRL, are un capital social de... 100 de lei, iar administrator și asociat unic este Vadim Belîi – un împătimit al mașinilor „Porsche”.
Eram curioși să aflăm cum îi merge afacerea și cum îi convinge el pe clienți că merită să scoată din buzunare între 8 și 23 mii de euro pentru o cabină pentru fumat neinterzisă ca decor, dar absolut inutilă, pentru că fumatul în ea este interzis. Așa că ne-am dat drept potențiali cumpărători și i-am cerut o ofertă, iar după ce am primit-o, am mers la el la birou ca să negociem și să ne satisfacem marea curiozitate – cum justifică el, în fața potențialilor cumpărători, necesitatea achiziționării și instalării unei astfel de cabine, în condițiile Legii 278 privind controlul tutunului aprobată la 29 mai 2015?
Ne-am întâlnit cu Vadim Belîi la oficiul de pe str. Mesager 1/3 din Chișinău, adresă juridică indicată și la Camera Înregistrării de Stat. Oficiul este dotat cu un calculator, mobilier, iar pe masă stau seturi de mape cu ofertele firmei. Am luat și noi una. L-am întrebat pe Vadim dacă firma sa a montat până acum vreo cabină pentru fumat în oraș. Ne-a răspuns că nu. Cu toate acestea, își permite să aibă un sediu, care în interior arată foarte bine, și chiar să întrețină un jurist „cu relații mai sus”.
„Noi cu juristul, dar noi mergem mai sus”
I-am spus că suntem dispuși să cumpărăm pentru început 4 cabine pentru fumat, dar că avem nevoie de garanții că nu vom irosi banii fără a le putea folosi din cauza mult discutatei legi. Vadim ne-a asigurat, într-o română stâlcită, că juristul deja a pregătit modificările la această lege, pe care el o consideră prea dură, și că urma să le transmită cuiva în Parlament:
Vadim Belîi: - Eu am vorbă cu juristul și el mi-a spus că proiectul de modificare a legii este gata și va fi transmis ca să fie discutat la ședința Parlamentului.
- Dar juristul Dvs cunoaște...
Vadim Belîi: - Am văzut această modificare. Acolo e scris totul cum trebuie. S-a argumentat cu exemple despre cum se lucrează în țările UE...
- Dar modificările acestea cine le-a propus – juristul Dvs sau cineva de mai sus?
Vadim Belîi: - Noi cu juristul, dar noi mergem mai sus.
Vadim Belîi ne-a spus că firma sa importă cabinele din Rusia, dar filtrele de aer pentru ele – din Germania. În 2014, Rusia a interzis fumatul în cabine în spații publice închise și nu este exclus că ar încerca acum să se debaraseze de ele exportându-le în țări precum Republica Moldova, unde industria tutunului speră încă să strice legea din 2015, care pune mai presus interesul general al sănătății populației decât profiturile grase ale marilor companii transnaționale de tutun.
Din spusele administratorului firmei „Smoking Room” SRL, posibilitatea ca legea votată la 29 mai 2015 să fie modificată, în sensul permiterii fumatului în spații publice închise, în locuri special amenajate, este de 50% la 50%.
Actori scoși la înaintare
Unii proprietari și arendași ai cafenelelor, restaurantelor și cazinourilor s-au declarat deranjați de noua lege anti-tutun. Ei spun că de când s-a interzis fumatul în spațiile publice închise și semi-închise, fumătorii îi evită, veniturile lor scad și sunt cât pe ce să dea faliment. Trei centre comerciale: „Jumbo”,„Atrium” și „SunCity” au expediat scrisori președintelui Parlamentului Andrian Candu și premierului Pavel Filip, în care amenință cu proteste dacă nu vor fi „în mod de urgență, adoptate măsuri și de a permite amenajarea în restaurantele și cafenelele noastre a sălilor pentru fumători și nefumători și încăperi separate pentru fumat”.
În legătură cu aceasta, ministrul adjunct al Sănătății, Aliona Serbulenco, a menționat la o ședință a Consiliului național coordonator în domeniul controlului tutunului, la care au participat și reprezentanții Asociației Restaurantelor și Localurilor de Agrement, că „petițiile adresate au același conținut. Diferă doar semnătura, autorul fiind același – industria tutunului”.
În realitate, susține Serbulenco, „atât populația, cât și agenții economici susțin aplicarea Legii 278”. Potrivit ei, „până în prezent, petiții serioase din partea agenților economici din alimentația publică sau servicii hoteliere nu au parvenit”. Serbulenco a mai spus că Ministerul Sănătății și Centrul Național de Sănătate Publică au evaluat situația privind veniturile din vânzări a unităților de alimentație publică în perioada mai-iunie 2016 (obținute de la Biroul Național de Statistică) și a constatat că cifra de afaceri (venituri din vânzări) în iunie a atins cota de 159711,2 mii lei față de 152427,8 mii lei în luna mai (o creștere cu 4%).
Ulterior, premierul Pavel Filip a avut o întâlnire cu cei care se consideră păgubiți de pe urma implementării Legii anti-tutun, dar presa a fost ținută după ușă. Pavel Filip este un bun cunoscător al schemelor de pe piața produselor din tutun din Moldova. În perioada 2008-2011 el a fost director general al companiei de stat „Tutun-CTC”, iar o investigație jurnalistică, realizată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații ), a reușit să demonstreze că „Tutun-CTC” producea ilegal, în acea perioadă, țigarete „Jin Ling”, care ajungeau prin contrabandă pe piața UE.
La ședința Consiliului național coordonator în domeniul controlului tutunului, preşedinta Asociației Restaurantelor, Aneta Zasavițchi, a încercat să argumenteze necesitatea modificării Legii 278 în sensul stabilirii locurilor speciale pentru fumat în spaţii publice închise. Ea a spus că interzicerea fumatului în spații închise a determinat „scăderea considerabilă” a ratei clienților care merg în localuri de tip închis, în centrele comerciale: „Acestea nu sunt povești cu zmei, ci realitatea”. Totuși, ea a precizat că asociația pe care o conduce niciodată nu va încuraja vreun agent economic să încalce legea: „Dimpotrivă, o să ne conformăm până în momentul în care vom obține sau nu ceea ce ne dorim” – legalizarea fumatului în cabine pentru fumat, în localuri de tip închis.
Centrul pentru Politici şi analize în Sănătatea a făcut publice recent rezultatele unui studiu din care reiese că peste 90% dintre localuri respectă Legea anti-fumat. Totuși, în unele cafenele încă se mai fumează. Într-o intervenție la Pro-TV, Aneta Zasavițchi i-a mustrat pe cei nedisciplinați: „Unele restaurante riscă și încalcă legea chiar dacă nu este frumos. Până nu se modifică legea, îndemn pe toți proprietarii de restaurante să respecte legea, pentru că ne trezim în condiții de concurență neloială între colegi. Și asta e urât”, a spus ea.
Potrivit expertului Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, Ghenadie Țurcanu, unul dintre autorii Legii 278, aceste pretinse nemulțumiri fac parte dintr-o stratagemă a industriei tutunului prin care se speră că se va reuși deformarea legii: „Cu 2-5 ani în urmă, când am început elaborarea proiectului de lege privind controlul tutunului, nu exista nici o asociație care să promoveze interesele persoanelor care fumează. Aceste asociații au apărut imediat după adoptarea legii. Așa au făcut în toate țările unde au fost adoptate asemenea legi. Există studii în acest sens. Imediat ce se adoptă o lege foarte bună, industria tutunului începe să bage bani în astfel de asociații. Dacă se adoptă o lege rea, nu apar aceste asociații – industria tutunului nu vrea să irosească bani pentru lobby în acest caz”, a explicat Țurcanu.
Potrivit lui, scopul industriei tutunului este să majoreze consumul de tutun: „Ținta lor nu este fumătorul cu un stagiu de 30 de ani. Ei țintesc în adolescentul de 13-14 ani pe care vor să-l prindă în cârlig, să-l facă dependent de nicotină și să-l stoarcă de bani 20-25 de ani ca să-și majoreze profitul. Știți că SUA a acționat în judecată marile companii de tutun și acestea au fost obligate să-și publice toate datele științifice referitor la marketingul tutunului. Și dacă o să le citim, o să vedem că industria tutunului avea încă acum 30 de ani date de la experții săi, inclusiv din domeniul medical, care demonstrau că nicotina creează adicție, dar au continuat acest business profitabil care omoară oameni. Așa că aceste presiuni din partea industriei tutunului vor exista în continuare. Important este ca autoritățile de control să-și facă treaba - să aplice legea”, a menționat expertul PAS.
Continuare pe report.md
█ Articole relaționate:
Jumătate de an de la interzicerea fumatului în baruri și restaurante. Cum este respectată legea