Autor: Parascovia Rogate

Patru copii din Moldova mai mici de șase ani au fost diagnosticați anul trecut cu tuberculoză abia după moarte. Nu este clar încă din ce localități sunt, deoarece atât Ministerul Sănătății, cât și specialiștii responsabili de prevenirea, depistarea și tratarea tuberculozei din țară nu vor să ofere explicații clare. Motivele ar fi că diagnosticul de tuberculoză stabilit după moarte ar scoate la suprafață mai multe erori medicale admise de specialiști, dar și deficiențe în acordarea asistenței medicale.

Pentru prima dată s-a vorbit despre cele patru decese în cadrul unei conferințe, la care s-au adunat mai mulți profesioniști din domeniu.

„Anul trecut au decedat patru copii care făceau parte din focare de tuberculoză, dar nu au fost diagnosticați. Aceștia aveau până la șase ani. Copiii au fost în contact cu bolnavi de tuberculoză, dar nu au fost depistați la timp și nu s-au luat măsurile necesare. Tuberculoza nu prezintă numai semne specifice ale acestei boli. Cu părere de rău, specialiștii suspectau alte maladii, precum pneumoniile, bronșitele, dar nu tuberculoza”, a declarat pentru Sănătate INFO Constantin Iavorschi, director adjunct al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” din Capitală.

 Tuberculoza nu este o răceală: „Am văzut murind atât de mulți oameni... Am înțeles că eu vreau să trăiesc” 

Unul dintre copii decedați este din raionul Sîngerei. Ana Curchi, specialistul principal în asistența mamei și a copilului a confirmat acest lucru. Copilul avea aproape trei ani și suferea de insuficiență cardiacă.

„Copilul s-a născut cu malformații congenitale pe cord. Avea Tetralogia Fallot. La aproape zece luni, a suferit și o operație pe cord. Din motiv că avea insuficiență cardiacă, copilul dezvolta des și patologii respiratorii. Când micuțul avea doi ani tatăl acestuia, care venise din străinătate, s-a adresat la medici, care ulterior, au depistat că are tuberculoză. Toată familia a fost investigată. Copilului i s-a făcut radiografie, care nu arăta că are tuberculoză și testul mantoux.  Testul arăta că nivelul era un pic mai mare decât norma, dar nu arăta că este patologie. Atunci medicii au decis să-i administreze copilului tratament profilactic special timp de trei luni”, a spus Ana Curchi.

Peste trei luni, micuțul a trecut din nou aceleași teste. „Medicul ftiziatru a spus că testul indică un nivel mărit din cauza patologiei cardiace. Părinților li s-au spus să vină la control regulat. În scurt timp însă cel mic a avut complicații la inimă și plămâni. A fost internat la Institutul Mamei și Copilului. Acolo, de asemenea, i s-au făcut verificări și radiografie, dar tuberculoza nu a fost depistată”, mai spune Curchi.

Ulterior, părinții nu s-au mai adresat la medici, decât atunci când micuțul din nou avea probleme respiratorii. Suspectat de bronșită, acesta a fost îndreptat la Departamentul de  Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Bălți. În aceeași zi când s-au internat, mama ar fi decis să plimbe copilul puțin. Atunci acesta ar fi decedat brusc.

„Rezultatele analizelor patomorfologice au arătat că micuțul a avut atât tuberculoză, cât și viciu cardiac. După deces am realizat o comisie de audit și am decis că medicii trebuiau să se implice mai activ. Am aplicat o mustrare medicului de familie și medicului pediatru-ftiziatru. Copilul trebuia chemat la consultații și trimis la investigații la Chișinău. Medicul ftiziatru trebuia să-l consulte în fiecare lună. Specialiștii trebuiau să-l îndrepte și la mine ca să cunosc situația”, a mai precizat Curchi.

Un alt caz a avut loc în raionul Criuleni. Specialiștii de acolo au evitat să ne dea informații și au spus că le putem obține de la Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”. Al treilea caz s-a înregistrat în raionul Cahul, dar și acolo responsabilii s-au eschivat de la răspunsuri.

„Pot să vă ofer informații doar dacă directorul Spitalului raional va fi înștiințat”, ne-a spus Olga Dermenji, medic ftiziopneumolog, Coordonator al programului teritorial pentru controlul şi profilaxia tuberculozei.  Directorul Spitalului raional de la Cahul nu ne-a răspuns la telefon, deși am insistat cu apelurile.

 OMS a omis bacilul Koch, care provoacă tuberculoza, din lista bacteriilor prioritare. Experții consideră acest lucru o greșeală 

În același timp, am trimis o solicitare și Ministerului Sănătății. Surprinzător, însă autoritatea nu a considerat necesar să vină cu explicații. Responsabilii de comunicare ne-au direcționat la Institutul de Ftiziopneumologie. Managerul instituției a refuzat și ea să facă comentarii, indicând că la acest subiect mai multe detalii poate oferi Valentina Vîlc. Aceasta însă a fost numită coordonator al Programului Național de control al tuberculozei pentru anii 2016-2020 abia la începutul lunii martie.

În ultimii ani numărul bolnavilor depistați de tuberculoză după moarte este în scădere, anul trecut fiind înregistrate 52 de cazuri, cu trei mai puține decât în 2015. Cu toate acestea, specialiștii afirmă că gravitatea situației e la fel de mare.

„Să descoperi tuberculoza după moarte este grav, mai ales la copii, deoarece este o boală infecțioasă și trebuie luate măsuri cu mult înainte de deces. Mai ales, că cei mici sunt monitorizați mai activ de către medicul de familie. Sunt cazuri însă când tuberculoza se manifestă fără simptomele clasice, cumva mascat. Poate ar trebui să ne revenim la practica de a monitoriza radiologic persoanele cu risc sporit de îmbolnăvire în fiecare an. Acum, după catalogul nou de prețuri, bolnavul de tuberculoză face investigații gratuite după ce este stabilit diagnosticul. Până atunci însă trebuie să achite, iar dacă pacientul nu e asigurat, e costisitor. Cred că problema poate lua amploare”, a afirmat și Vasile Popa, vicedirectorul Spitalului Clinic Municipal de Ftiziopneumologie din Chișinău.

Specialistul spune că însă că sunt factori care nu pot fi preveniți. De exemplu migrația oamenilor și faptul că mulți nu au un loc de trai stabil, iar în acest caz medicilor de familie le este greu să monitorizeze mai strict acest persoane.

Vom preciza că anul trecut 139 de copii au fost depistați cu tuberculoză, cu 11 mai puțin decât în 2015.

 

 Articole relaționate:

Bolnavii de tuberculoză din Moldova vor fi tratați cu cele mai noi medicamente aprobate la nivel mondial. Cine le produse și cât de eficiente sunt 

 Eroii din umbră. O moldoveancă a luat premierul internațional Kochon, 2016, pentru combaterea tuberculozei 

REPORTAJ FOTO// Tuberculoza văzută la microscop. Reportaj din mijlocul eprubetelor cu micobacterii

Despre tuberculoză altfel. Povestea unei tinere care a reușit să omoare boala și nu invers