Autor: Parascovia Rogate
Își ascund statutul, deoarece se tem că doctorii îi vor discrimina sau judeca, atunci când le oferă asistență medicală. Vorbim de persoanele din comunitatea LGBT din Moldova (lesbiană, gay, bisexuală, transexuală și intersexuală), care se plâng că medicii continuă să fie homofobi față de ei, pe când ar trebui să fie printre primele persoane care să-i susțină. Acestea sunt câteva dintre problemele expuse în fața Organizației Națiunilor Unite, ieri, în cadrul unei dezbateri publice pe tema dreptului la sănătate și cum este asigurat acesta în mod egal tuturor moldovenilor.
Ana are 39 de ani și este lesbiană. Femeia povestește că până în prezent ori de câte ori a avut nevoie de asistență medicală, nu a dezvăluit statutul ei medicilor, din teama să nu fie judecată sau și chiar jignită.
„De exemplu, atunci când mă adresez ginecologului, deoarece el nu știe statutul meu, nu-i pot dezvălui până la capăt toate detaliile. Părerea mea este că din acest motiv, doctorul nu stabilește un diagnostic precis sută la sută. Din păcate, acum încă mulți medici sunt homofobi și sunt puține șanse că mă vor înțelege, fără să mă jignească. Nu vreau să simt aceste emoții negative”, mărturisește Ana.
Și mai grave sunt cazurile când doctorii le spun acestor pacienți că au anumite afecțiuni din cauza statutului lor, mai exact deoarece aceștia nu duc un mod sănătos de viață.
„Știu cazuri când s-a adresat la medic un cuplu de lesbiene, deoarece o parteneră avea dureri la stomac. Doctorul însă i-a spus că are aceste dureri, deoarece e lesbiană. Bărbaților homosexuali, de asemenea, le este foarte greu, mai ales când trebuie să se adreseze la proctologi, din aceleași motive pe care le-am enumerat”, adaugă Ana.
O altă problemă, deloc neînsemnată este că unii profesori universitari de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” continuă să le spună studenților că homosexualitatea este o boală.
„Am prieteni care învață la medicină. Aceștia mi-au povestit că deși Organizația Mondială a Sănătății a specificat că homosexualitatea nu este o boală, unii profesori universitari și până în prezent le spun studenților contrariul”, afirmă Ana.
Un alt caz de încălcare a dreptului la sănătate, pe care ni-l povestește Ana este când un cuplu homosexual a solicitat serviciul de urgență. Imediat ce și-au dezvăluit statutul, recepționista de la telefon, le-a închis receptorul în nas. Au sunat de câteva ori, până când a venit salvarea. Au intrat în casă cinci persoane, și nu doar medicul și felcerul, cum de obicei.
„Erau 5 persoane. Până și șoferul a venit în casa solicitanților și nu doar. Printre persoane era și un jurist, care și-a argumentat prezența, spunând că va soluționa problemele care ar putea apărea. Ce probleme însă pot fi când un om a chemat salvarea?! Sincer, cadrele medicale se comportă cu noi de parcă am trăi în epoca de piatră”, a precizat Ana.
Ca să beneficieze de asistență medicală, fără a se simți discriminați, unele persoane din comunitatea LGBT apelează la clinicile private. Acolo, spune Ana, atitudinea doctorilor este corespunzătoare. De această dată însă problema este că nu toți își pot permite să achite aceste servicii, care sunt costisitoare.
O altă problemă enunțată în cadrul dezbaterii publice este lipsa accesului persoanelor cu dizabilități de la sate la servicii medicale. Astfel, adesea familiile acestora trebuie să suporte cheltuieli financiare din cont propriu ca să se deplaseze la medici.
„Am depistat că la sate, medicii nu se deplasează la persoanele imobilizate la pat. De exemplu, medicul de familie are în gestiune cel puțin 1.500 de persoane din câteva sate. El nici nu are timp să ajungă să consulte aceste persoane. Atunci, noi am propus autorităților publice locale să creeze echipe mobile ale medicilor specialiști, care să meargă alături de cele ale Direcției Asistenței Sociale și să le ofere consultații acestor pacienți”, a declarat Natalia Ciobanu, reprezentant al Asociației Keystone Moldova, scopul căreia este să contribuie la incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilități.
De altfel, pentru persoanele cu dizabilități de la sate, accesul la servicii stomatologice, de asemenea este limitat.
„Nu e atât de ușor pentru aceste persoane să stea pe fotoliile stomatologice pe tot parcursul procedurii. Unii medici nu-și asumă responsabilitatea să fac anestezie, deoarece nu știu cum vor reacționa acești copii. Soluția este ca părinții să solicite serviciul de urgență, iar copii să fie transferați la secția oro-maxilo-facială de la Spitalul Clinic Republican „Emilian Coțaga”, iar adulți la Institutul de Medicină Urgentă, în aceeași secție. Bine, că la Chișinău, aceste persoane pot beneficia de servicii, dra ce se întâmplă în raioane?! E jale mare, deoarece acolo sunt mai mult clinici private. Propunerea Asociației este că în fiecare spital raional să fie specialiști stomatologi, care să ofere servicii medicale sub anestezie generală pentru persoanele cu nevoi speciale”, a mai preciza Natalia Ciobanu.
Una dintre problemele locuitorilor Unității Teritorial Autonomă Găgăuzia este că medicamentele au instrucțiuni de folosire doar în limba română și mulți nu le înțeleg, deoarece în instituțiile de învățământ acest obiect se predă prost.
„În UTA Găgăuzia, în instituțiile de învățământ nu se predă bine limba română și oamenii nu pot vorbi liber românește. De asemenea, ei nu înțeleg ce este scris în română, iar instrucțiunile de folosire a medicamentelor sunt în această limbă. Astfel, oamenii le cumpără doar după recomandări. Potrivit legii însă, inscripțiile trebuie să conțină informație și în limba rusă. Oamenii au tot dreptul să înțeleagă ce este scris acolo. În Transnistria situația e și mai rea. Inscripțiile medicamentelor sunt scrise în limba lor originală. De exemplu, dacă preparate sunt produse în India - în indiană și tot așa”, a menționat Nicolai Cheleș, reprezentant al grupului Tineretului pentru Solidaritate Interetnică.
Prezenți la eveniment au fost și doi reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Drept răspuns la problemele persoanelor din comunitatea LGBT, Andrei Șveț, șeful direcției juridice a spus că autoritatea nu a înregistrat plângeri în acest sens.
„Îndemn ca persoanele din comunitatea LGBT să fie insistente și să-și ceară drepturile, deoarece medicii dau jurământul lui Hippocrate. Ei sunt obligați să respecte secretele medicale. În caz contrar, vor trebui să suporte consecințe. Dacă sunt astfel de cazuri trebuie să vă adresați la administrația instituției ca să intervină. În caz contrar, puteți depune plângere la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, a precizat Șveț.
Referitor la limba în care sunt scrise instrucțiunile de folosire a medicamentelor, specialistul spune că problema este cunoscută pentru autoritatea în sănătate, dar aceasta rămâne încă a fi nesoluționată.
„Există obligativitatea ca să fie instrucțiuni și ambalaje să fie atât în limba română, cât și rusă, dar agenții economici încalcă această prevedere. Piața Moldovei e mică și giganții din domeniul farmaceutic argumentează lipsa instrucțiunilor în două limbi, deoarece din punct de vedere economic nu le este convenabil”, a precizat Șveț.
Totodată, referitor la litigiile care apar între doctori și pacienți, Șveț a declarat că în curând proiectul Codului Sănătății, care se elaborează de doi ani, va fi definitivat, iar aceste document prevede să fie instituită o instituție juridică a malpraxisului în Moldova, care va interveni în asemenea cazuri.
„În instituțiile medicale vor fi constituite Comitete de Bioetică care vor examina cazurile de malpraxis comise de lucrătorii de medicali etc”, a adăugat specialistul.
Precizăm însă că anterior Vitalie Ojovanu, șeful Catedrei Filosofie și Bioetică din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu” a declarat pentru Sănătate INFO că deși instituțiile au un comitet de etică acesta este mai mult formal, iar medicii nu țin cont de principiile obligatorii ale imparțialității, ale profesionalismului și ale dreptății.
„În unele instituții medicale astfel de comitete nici nu există, iar în altele niciun medic nu știe despre el”, a declarat anterior Ojovanu.
Dezbaterea publică a durat aproape două ore și a reunit mai mulți reprezentanți ai societății civile, persoane cu dizabilități, precum și alte persoane din grupuri vulnerabile.
█ Articole relaționate: