Autor: Sorina Bujarov
În aceste zile, Asociația Universităților de Medicină și Farmacie din Româniala s-a întrunit pentru prima oară la Chișinău, gazda fiind Universitatea de Medicină și Farmacie din Moldova. Principalele probleme care au fost puse în discuție la ședințele întruniri sunt instruirea prin rezidențiat, metodele moderne de instruire medicală, strategiile de dezvoltare a abilităților practice, evoluția programelor de licență, dar și problema migrației cadrelor medicale peste hotare. Deși au organizat o conferință de presă, jurnaliștilor nu li s-a comunicat cum văd rectorii celor șapte universități, care fac parte din asociație, soluționarea acestor probleme, ci s-a trecut rapid la runda de întrebări, iar responsabilii s-au retras să discute metehnele din sistem fără presă.
La capitolul probleme, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău a menționat că există unele greutăți, însă ele dispar treptat în fiecare an. Astfel, pe parcursul ultimelor două decenii atât curricula, metodele de instruire medicală, cât și alte aspecte ce țin de procesul de învățământ medical ar fi evoluat semnificativ.
„Universitatea noastră și în perioada sovietică ocupa locuri de frunte printre zeci de universități ale lumii și nici acum nu stă mai rău. Am reușit să implementăm unele reforme în sistemul medical și în sistemul educațional, începând de la studierea medicinii în limba de stat și până la elaborarea unor programe comune cu universitățile din străinătate, pentru efectuarea schimbului de experiență și a programelor de instruire medicală”, a declarat Ion Ababii, rectorul USMF.
În timp ce problemele învățământului medical se rezolvă treptat, după cum precizează Ababii, totuși, cele din sistemul de sănătate, dar care au tangență și cu sistemul de instruire medicală, rămân aceleași de ani de zile, Cea mai importantă fiind migrația lucrătorilor medicali. Deși în cadrul întrunirii de două zile a reprezentanților universităților de medicină din România și cea din Moldova a avut loc o ședință de lucru în care s-a pus în discuție și această problemă, care ar fi totuși soluțiile pentru migrația medicilor, rectorul a refuzat să vorbească.
În ajutor însă i-a sărit omologul său de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Vasile Astărăstoaie, care este și președintele Colegiului Medicilor din România.
„Această problemă există peste tot, nu doar în Moldova. Noi propunem soluții, însă rezolvarea depinde de stat, de cei de la conducere. Universitatea nu poate întreprinde nimic în acest sens. Noi ne dăm seama de ce se întâmplă acest lucru, dar tot ceea ce putem face este să sugerăm soluții”, a ținut să precizeze Astărăstoaie.
O altă problemă pusă în discuție de către participanții la întrunire a fost dispersarea neuniformă a cadrelor medicale.
„În Moldova sunt 400 de sate în care nu există niciun medic, iar în Chișinău se atestă un surplus. Cunoaștem problema și încercăm să o rezolvăm. Deja de câțiva ani rezidenții au posibilitatea să semneze un contract de angajare cu Ministerul Sănătății. Aceștia merg în raioane sau în localitățile unde este lispă acută de specialiști. Anul acesta, de exemplu, au fost semnate 98 la sută de contracte din totalul celor propuse de minister. Pe viitor, vom încerca să introducem și alte facilități, să reducem cu jumătate de an studiile la licență pentru cei care vor pleca să muncească în raioane”, a precizat Ababii.
Acestea sunt informațiile pe care au reușit să le afle jurnaliștii. Cei doi rectorii și alți angajați ai universităților s-au retras pentru discuții fără microfoane.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” găzduiește pentru prima dată adunarea Asociației Universităților de Medicină și Farmacie din România, în cei doi ani de când este membru al acestei organizații.
█ Articole relaționate: