Autor: Sorina David
Rezidenții de la medicina de familie, repartizați în satele fără doctor de familie printr-un ordin al Ministerului Sănătății, au aflat din presă despre document și localitate unde ar urma să muncească. Studenții spun că administrația Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care este responsabilă de repartizarea lor, nu a afișat nicăieri lista rezidenților și localitățile menționate în ordin și că au trebuit să caute pe site-ul Ministerului Sănătății. Asta în condițiile în care unii dintre ei vor trebui să meargă la muncă, în mai puțin de o lună. Rezidenții de la anul I, de exemplu, se arată nemulțumiți și de faptul că, potrivit ordinului, vor trebui să-și asume responsabilitățile de medic, fără să fie ghidați de un specialist cu experiență. La ora difuzării știrii, nimeni dintre responsabilii de la USMF pe care i-am telefonat, nu ne-a răspuns pentru a ne oferi mai multe explicații.
Așadar, Svetlana este rezident în primul an la medicina de familie. Tânăra povestește că a aflat de câteva zile că trebuie să meargă să muncească în satul Bălăurești, raionul Nisporeni. Este căsătorită și are un copil de doi anișori, motiv pentru care ar fi dorit să muncească în satul natal sau, cel puțin, prin apropiere, ca să poată fi aproape de familie. Conform listei publicate de Ministerul Sănătății, aceasta însă urmează să muncească la zeci de kilometri de familie.
„Eu aș fi vrut să lucrez în satul meu de baștină, însă nu a fost posibil pentru că acolo sunt medici. Când ni s-a spus să scriem cereri și să indicăm locul unde vrem să muncim, am scris că vreau în satul Bardar, ca să fiu mai aproape de familie. Cu toate acestea, sunt trimisă cu totul în alt raion, într-un sat despre care nu știu nimic”, se plânge tânăra.
Svetlana mai spune că nu știe nici unde va locui în Bălăurești, dacă poate să-și ia măcar copilul sau cât timp va trebui să muncească acolo. Nu știe nimic despre cum va fi organizată activitatea sa în localitatea în care a fost repartizată.
„Nu știu nimic. Nu știu unde o să locuiesc, cât o să trebuiască să muncesc acolo și nici când trebuie să plec la Bălăurești. Nu ne informează nimeni. Mai întrebăm și noi pe la Catedră, însă nici acolo nu ne spun mare lucru. Nici ei nu știu când noi trebuie să începem munca în aceste sate. Spun că după ce vom termina lecțiile”, povestește viitorul medic.
Nici soțul nu o lasă să plece într-o localitate prea îndepărtată, iar tânăra mărturisește că nu știe cum să se împartă între familie și profesie.
„Soțul meu nu mă lasă să plec așa departe și nici să locuiesc acolo, iar eu nu pot să îmi las familia. O să încerc totuși să caut o soluție, să-i conving pe cei de la catedră că nu pot să merg în Bălăurești și să mă trimită undeva mai aproape”, susține rezidenta.
Alți rezidenți se plâng că nu sunt pregătiți să practice medicina fără suportul unui specialist mai experimentat. Alina, rezidentă în anul I la medicina de familie spune că în toți anii de facultate se învață multă teorie, însă practică foarte puțină, motiv pentru care rezidenții din anul I nu ar trebui să lucreze medici de familie, fără ajutorul altor specialiști.
„Medicina de familie e un domeniu complex, trebuie să știi foarte multe din toate domeniile. Unui rezident din anul I îi vine foarte greu să muncească, de unul singur, într-un sat în care el e singurul specialist. Nu are de cine întreba, cine să-l învețe, să-l sfătuiască. Până la urmă rezidențiatul încă înseamnă studii, adică noi tot ar trebui să învățăm în această perioadă, inclusiv din practică. Eu nu sunt pregătită să răspund de sănătatea a 1.500 de oameni, doar pentru că așa prevede un Ordin”, susține viitorul medic.
Nemulțumirile diferă de la caz, la caz. Alți tineri spun că sunt indignați că trebuie să muncească la sate, din motiv că autoritățile nu își îndeplinesc promisiunile. Ionela (nume schimbat), rezidentă în anul II, spune că mulți dintre colegii săi au mers în localități unde au trebuit să se descurce pe cont propriu în ceea ce ține de cazare și transport.
„Eu am avut noroc că am fost trimisă într-o localitate de lângă Chișinău, însă unii colegi au nimerit în sate îndepărtate și au trebuit singuri să-și plătească drumul și să-și caute locuințe, pentru că se oferea loc de trai în condiții inumane. La noi se întâmplă ca de obicei, se face o lege sau un Ordin, însă nu se bate capul cum acesta va fi realizat”, se indignează Ionela.
Laura (nume schimbat), o altă tânără nemulțumită de faptul că este trimisă să muncească la țară a finisat universitatea în acest an și urmează să muncească timp de trei ani în satul Gangura, raionul Ialoveni. Tânăra spune că obligativitatea rezidenților de a merge în sate să muncească mai mult îi încurcă pe tineri să se realizeze ca specialiști, dar și să-și creeze o familie, decât îi ajută să se angajaeze în câmpul muncii.
„Ne ajută să ne găsim de lucru, însă de fapt mai mult ne încurcă. Nu știu cum mă voi descurca. Când am făcut practica am stat la gazdă la un medic, care era la pensie, acum însă nu mai vreau să stau pe capul omului, trei ani la rând. Am vorbit cu primarul și spune că nu are de unde să-mi ofere un loc de trai. Nu știu ce voi face, dar în câteva săptămâni trebuie să merg la muncă”, susține Laura.
Conform Ordinului Ministerului Sănătății cu privire la medicii rezidenți de la medicina de familie, din 24 mai curent, conducătorul instituției medicale primare împreună cu autoritățile publice locale trebuie să creeze rezidenților condițiile optime de muncă și de trai. De asemenea, aceștia ar trebui să asigure transportul medicului rezident, pentru ca acesta să poată frecventa cursurile de instruire teoretică. Potrivit documentului, 220 de medici rezidenți din anul I, II și III la medicina de familie vor fi angajați în centre de sănătate din toată țara.
█ Articole relaționate:
Rezidenții din două instituții medicale și-au primit salariile promise de Guvern