Redactor: Virginia Dumitraș

Jurnaliștii de peste Prut au făcut o hartă a plăților informale care se dau în spitalele din Estul Europei. Printre țările studiate se numără și Republica Moldova, care este marcată cu roșu intens pe harta plăților oferite în plic medicilor, semn că la noi acest fenomen este foarte răspândit.

Analizând datele a patru studii efectuate în perioada anilor 2010-2014, jurnaliștii au ajuns la concluzia că aproximativ toate sistemele medicale de stat din regiune, moștenitoare ale tradiției sovietice, nu sunt capabile să asigure pacienților accesul la tratamente în baza asigurării medicale universale. Tot ei au făcut și o hartă a țărilor din Europa de Sud- Est, în care se oferă plicurilor cu bani în spitalele.Țările unde fenomenul este cel mai răspândit sunt marcate cu roșu, în statele marcate cu roşu deschis –fenomenul este cel mai scăzut, iar cu albastru au fost marcate țările pentru care nu s-au găsit date.

Republica Moldova este printre țările marcate cu roșu intens. „În Republica Moldova existența plicurilor este generalizată. Cu cât boala este mai gravă cu atât plicul este mai gros. În funcție de medic şi de spital acesta variază, în cazul pacienților cu cancer între 500 şi 1000 de euro pentru o intervenție chirurgicală şi de la 200 până la 300 euro pentru chimioterapie. Chiar şi pentru a primi analgezice sunt cerute plăţi informale”, scrie Hotnews. „În multe cazuri plățile informale sunt condiționate de personalul medical, aspect menționat atât de pacienți, cât şi de reprezentanții spitalelor şi ai autorităților”, se mai arată în articol.

 Ministerul Sănătății vrea să convingă pacienții să nu dea, iar doctorii să nu ia mită. „Dacă doctorul va cere mită, va fi suficient ca pacientul să arate cu degetul spre poster” 

Cu un roșu la fel de intens este marcată și Ucraina. Autorii constată că aici 70% din pacienți trebuie să dea un plic pentru a primi servicii medicale în spitale. „Mulți ucraineni nu se internează atunci când au nevoie pentru că nu pot plăti toate cheltuielile informale solicitate în spitale. Fenomenul șpăgii este nelipsit în maternitățile din Ucraina. Plățile informale reprezintă 6,7% din totalul cheltuielilor pentru sănătate”, scriu jurnaliștii.

În cazul operațiilor sau nașterilor plicurile sunt un fenomen universal

România și Lituania sunt de o nuanță puțin mai deschisă. În România 11% din adulți cred că este obligația lor să ofere plăti informale medicilor. Românii, alături de ucraineni, sunt europenii care se împrumută cel mai des sau îşi vând cel mai frecvent din bunuri pentru a-şi putea acoperi cheltuielile legate de sănătate, deşi sunt teoretic asigurați medical. 

„Valoarea medie a unui plic în România în 2013 a fost de aproximativ 34 de lei românești la medicul de familie, 360 de lei în secțiile medicale ale spitalelor (trei sferturi ajungând aici la doctor şi un sfert la asistentă) şi 1.130 lei în secțiile de chirurgie (unde 60% ajung la chirurg, 24% la anestezist şi restul la asistente)”, scriu jurnaliștii de peste Prut. 

Aceștia mai precizează că în cazul operațiilor sau nașterilor plicurile sunt un fenomen universal, în special când medicul este o celebritate în domeniu. 37% reprezintă plicuri cu bani în timp ce restul „darurilor” vin sub formă de produse: cafea, băuturi alcoolice, țigări etc. Plățile informale sunt estimate în România la 6,3% din totalul cheltuielilor pentru cu sănătate.

Plățile informale sunt răspândite și în Bulgaria. Totuși, introducerea unui mecanism semnificativ de coplată a dus la fiscalizarea acestora. „Este motivul pentru care, spun studiile, pacienții bulgari afirmă că plicurile oferite medicilor sunt foarte subțiri (conțin sume mici). În Bulgaria, asigurarea medicală de sănătate nu include acces la aparatură medicală  sofisticată sau la medicamente de ultimă generație”, se mai arată în analiză.

█ Andrei Olaru, traumatolog: „Nu mie trebuie să-mi fie ruşine că iau mulţumiri de la pacienți, ci statului – că asigură condiţii încât doctorii sunt nevoiţi să ia de la alţii ca să supravieţuiască” 

Plăți diminuate datorită unor schimbări în sistem

Situația este mai bună în Croaţia, unde plicurile oferite în semn de recunoștință sunt rare, fiind vorba mai frecvent de condiționări. În Polonia, deşi în trecut fenomenul plăților informale era larg răspândit, datorită măsurilor anticorupție din ultimii ani acesta s-a mai redus. Majoritatea polonezilor au o atitudine negativă faţă de plățile informale. Astfel, plățile informale reprezintă doar 0,6% din totalul cheltuielilor pentru sănătate sănătatea.

Jurnaliștii mai analizează și situația plicurilor oferite în instituțiile medicale din Turcia, unde plățile informale erau foarte răspândite anterior, dar au fost mult diminuate în ultimul deceniu datorită introducerii unui sistem de plată suplimentară a doctorilor în funcție de performanță. Salariul mediu oficial al medicilor în Turcia a crescut de la 1.200 de dolari în 2003 la 4.900 de dolari în prezent.

În aceste condiții, studiile despre plățile informale publicate în ultimii ani susțin că este nevoie urgentă de măsuri guvernamentale prin care acest fenomen să fie diminuat.

 

█  Articole relaționate:

Interviu cu Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății: „Din câte înțeleg și pricep eu, există multă mită în spitalele noastre“

Ministerul Sănătății a creat un Consiliu pentru prevenirea corupției și diminuarea plăților neformale în sistem 

Toți doctorii din Moldova, testați la incoruptibilitate. Agenți sub acoperire vor verifica câtă slăbiciune au la bani. Medicii sunt dezgustați de idee