Autor: Irina Papuc
Ministrul Sănătății, Mircea Buga, a fost pus în încurcătură ieri în Legislativ când deputații l-au întrebat câți bani le-au fost restituiți pacienților care au fost nevoiți să cumpere medicamente din propriul buzunar, atâta timp cât acestea au lipsit din spitale. Ministrul a spus că probabil este vorba despre „zeci sau sute de pacienți” care au primit de la 1.000 până la 2.000 de lei, informație combătută anterior de fosta lui subalternă.
Legislatorii l-au chemat ieri pe ministrul Sănătății, Mircea Buga, în Parlament să prezinte informații despre asigurarea spitalelor cu medicamente. Deputații au vrut să știe cum funcționează mecanismele de restituire a cheltuielilor către pacienții care au fost nevoiți să cumpere medicamentele de care trebuiau să beneficieze gratuit.
„Ați afirmat că mecanismele funcționează, vrem să știm la câți pacienți care s-au tratat în aceste două luni parțial și din surse proprii s-au returnat cheltuielile și care este suma care constituie rambursarea”, a fost solicitarea deputatului Valentina Stratan.
Ministrul a dat asigurări că mecanismul există, dar s-a cam încurcat în cifre – de la câteva zeci, la sute, și de la sute la mii de lei.
„Avem mecanisme aprobate de compensare funcționale și în Republica Moldova. Mecanismul funcționează, dar nu apelează foarte mulți pacienți. Ne dorim să fie claritate pentru ei, să știe că pot să beneficieze de un astfel de drept. Până acum nu sunt foarte mulți, este vorba despre zeci sau sute de pacienți, iar plățile se cifrează în jur de 1.000 sau 2.000 de lei”, a spus Mircea Buga.
De altfel, informația formulată de el în fața deputaților este total diferită de cea pe care a prezentat-o fosta lui subalternă, Diana Axenti, vicedirector al CNAM. Ea a declarat pentru un portal de știri că la instituție au parvenit doar 33 de adresări, iar suma recompensată de spitale este de 7.700 de lei.
230 de lei pentru un pacient
Același răspuns l-am obținut și de la Compania Națională de Asigurări în Medicină. Într-un răspuns oficial, responsabilii de serviciul relații cu presa ne-au spus că CNAM nu duce o evidență strictă, deoarece nu instituția este responsabilă de restituirea banilor. Însă, în urma unei solicitări a Comisiei sănătate, protecție socială și familie, a fost pregătit un răspuns în baza datelor existente. Deci, în perioada 1 ianuarie – 15 februarie au fost restituiți 7.700 de lei, în baza la 33 de solicitări, ceea ce înseamnă o recompensă de aproximativ 233 de lei pentru un singur pacient.
De altfel, informațiile prezentate parțial de agențiile teritoriale vorbesc despre o nedorință firească de a le întoarce pacienților banii înapoi.
„Abia suntem în procedură de verificare, nu avem rezultate detaliate. În instituțiile pe care le-am verificat – Ungheni, Strășeni și Călărași nu au fost depistate astfel de cazuri. O informație totalizată vom avea la începutul săptămânii viitoare”, ne-au comunicat responsabilii din cadrul Agenției Teritoriale Vest. Astfel, trei spitale – niciun bănuț întors pacienților.
La Bălți situația este similară, doar că directorul de aici spune că au efectuat și sondaje printre pacienți ca să se asigure că drepturile acestora sunt respectate. „17 la sută dintre respondenți ne-au spus că au efectuat plăți pentru medicamente. Noi însă nu știm dacă pacienții aveau sau nu asigurare. În plus, mai sunt situații când pacienții aleg medicamente mai scumpe și care se consideră mai eficiente, în special când au rude în stare gravă. Din controalele efectuate am depistat că la Briceni, Râșcani, Edineț și Glodeni nu au fost depuse astfel de cereri”, ne-a spus Grigore Cugal, directorul Agenției Teritoriale Nord-Vest. Cugal mai adaugă că a rămas surprins de regula de la spitalul din Râșcani, însă au fost depistate unele probleme la Spitalul de Psihiatrie, unde au parvenit informații că pacienții au cumpărat chiar și seringi.
Într-un articol publicat recent și directorii de spitale ne-au spus că n-au întors pacienților niciun bănuț pentru medicamentele procurate. Mai mult, unii declarau că nu există cadru regulatoriu care să-i oblige să facă acest lucru, iar alții așteptau soluții de la CNAM.
Amintim că CNAM, prin lege, este obligată să apere interesele persoanelor asigurate. Niciodată până acum instituția nu s-a sesizat în cazurile când pacienților li s-au încălcat drepturile sau când aceștia au avut de suferit de pe urma doctorilor.
█ Articole relaționate: