Autor: Irina Papuc

Republica Moldova cheltuie mai mult pentru sănătate, dar rezultate mai bune nu obține. Constatarea aparține partenerilor externi care susțin financiar țara noastră în implementarea reformelor. Într-un document expediat Guvernului se precizează că deși țara noastră a alocat mai mulți bani pentru sectorul sănătății, în comparație cu alte state, nimic esențial nu s-a schimbat. Starea proastă de lucruri ar fi provocată de performanțele scăzute ale sistemului sanitar și competențele limitate ale resurselor din sănătate.

Republica Moldova a fost lăudată în repetate rânduri că a alocat cel mai mare procent din PIB-ul țării pentru sistemul ocrotirii sănătății – 12 la sută. Acesta este cel mai mare procent alocat pentru sănătate de către o țară ex-sovietică. Prin comparație,Georgia a alocat în 2013 doar 9 la sută din PIB, iar Turkmenistan - 2 la sută. Totuși, într-un document recent, pregătit de către partenerii externi ai Republicii Moldova, reușitele modeste ale sistemului au fost criticate într-un limbaj dur.

„O țară cu nivelul național de venituri și cheltuieli mari pentru sănătate, precum Moldova, ar trebui să obțină rezultate mai bune în sănătate. Nivelul relativ mare al cheltuielilor a exercitat un impact limitat asupra indicatorilor de sănătate, fapt datorat planificării precare, alocării suboptimale a resurselor în cadrul sectorului sănătății, performanței scăzute a sistemului sanitar și competențelor limitate ale resurselor umane din sănătate”, se precizează într-o Notă informativă expediată Guvernului, cu recomandări urgente de îmbunătățire a situații în termen de 100 de zile.

Partenerii externi atrag atenția și la faptul că Moldova este printre statele cu cele mai mari cheltuieli directe pentru sănătate. Este vorba despre banii plătiți din buzunarul pacientului, fie că a fost o plată legală sau nu.

„Plățile directe din buzunar înregistrează în continuare o pondere înaltă, constituind 45 la sută din cheltuielile totale pentru sănătate. Performanța precară a determinat un nivel scăzut de satisfacție al pacienților”, se mai arată în document.

█  Printre lideri la plăți directe din buzunarul pacienților și la exodul de creiere din sistemul de sănătate. Pe ce loc ne plasăm în comparație cu statele ex-sovietice 

În același timp,  sunt criticate măsurile luate până acum pentru a lupta cu maladiile contagioase, dar și cele necontagioase.

„Printre cei mai răspândiți factori de risc ai bolilor non-transmisibile se regăsesc consumul produselor din tutun și alcool, alimentația nesănătoasă, hipertensiunea arterială și obezitatea. Sănătatea mintală este o altă problemă crucială, ce impune necesitatea unor reforme pentru a se conforma cu Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Se atestă un progres lent în controlul tuberculozei  și infecției HIV/SIDA. Incidența infecției HIV/SIDA și mortalitatea asociată TBC sunt în ascensiune. Circa jumătate din pacienții cu TBC au forme cu rezistență multiplă la medicamente, ceea ce poziționează Moldova pe plan internațional printre cele 18 țări cu povara înaltă a TB”.

Nu a fost ocolit de critice și modul de organizare a sistemului de sănătate. „Sistemul sanitar este dezechilibrat. Există prea multe paturi pentru afecțiuni acute în Chișinău. Sursele financiare destinate instituțiilor spitalicești (peste 50 la sută din bugetul de sănătate) sunt repartizate în volum mic între cele 73 de spitale publice, care la rândul său sunt deseori utilizate insuficient sau chiar sunt nesigure”.

█  Moldova întrece România, Ucraina și Rusia într-un top al serviciilor de sănătate. Experții explică de ce suntem mai buni decât vecinii noștri 

Pentru a redresa situația, Guvernul trebuia să ia câteva măsuri urgente – să pregătească o strategie a spitalelor, să îmbunătățească sistemul de plată prin DRG, dar și să pregătească o strategie a resurselor umane din sănătate.

În ultimii ani, partenerii externi de dezvoltare au investit tot mai mulți bani în sistemul de sănătate din Moldova. Concomitent a crescut și bugetul CNAM, cel mai mare finanțator al sistemului de sănătate, și a ajuns în 2014 la 4,654 miliarde de lei. În același timp, în Moldova se atestă un număr mare de decese prin boli cardiovasculare, care întrece de două ori media europeană. În creștere sunt și cazurile de cancer, diabet zaharat. Această situație este complicată de faptul că medici rămân tot mai puțini în sistemul de sănătate de acasă.

 

█  Articole relaționate:

Doctorii moldoveni care muncesc în Italia, Franța, Germania, despre Moldova. Ce ar vrea să se schimbe, pentru ca să accepte să facă medicină acasă 

Câtă mită s-a dat în spitalele din Moldova în acest an. Cifra întrece de cinci ori volumul plăților informale date în poliție și educație 

Pacienții vor fi întrebați dacă sunt mulțumiți de calitatea serviciilor medicale din spitale