Autor: Elena Cioina
Sistemul de spitale publice în Moldova urmează să fie împărțit în zece zone de sănătate. Patru vor fi situate în Centrul țării și câte trei în Nord și Sud. Instituțiile medicale vor trebui să fie amplasate în așa fel încât să se poată ajunge la ele în cel mult o oră. Conceptul de reformare a sectorului a fost discutat ieri la Guvern de factori de decizie din sănătate într-o ședință cu premierul Pavel Filip.
În comunicatul de presă, plasat pe site-ul Guvernului, scrie că principalele prevederi ale proiectului vizează „sporirea eficienței și calității serviciilor spitaliceşti, prin regionalizarea spitalelor publice, în funcţie de complexitatea cazurilor, profilul de morbiditate şi a numărului de populaţie deservită”.
Potrivit conceptului de reformare, spitalele urmează să fie împărțite în zece zone și ar trebui să se afle la o distanță maximă de cel mult 70 de kilometri unele de altele. Totodată, regiunile spitaliceşti nu vor fi strict delimitate de hotarele teritorial-administrative actuale. Fluxul urgențelor și pacienţilor acuţi va fi redirecţionat către spitalele regionale sau centrale, iar fluxul de pacienţi cronici - către filialele locale ale spitalelor regionale.
Proiectul preventiv al reformei mai presupune instituirea unui spital universitar, a patru spitale centrale, 11 spitale regionale sub un management comun cu spitalele locale din zona respectivă şi trei spitale specializate.
În cadrul discuţiilor, Pavel Filip a accentuat necesitatea elaborării unui plan de acțiuni pentru o perioadă de 8-10 ani, care va prevedea regionalizarea serviciilor spitalicești (pe zone de sănătate) cu construcția spitalelor regionale. De asemenea, premierul a subliniat importanţa creării în paralel a infrastructurii necesare, prin elaborarea unui program de dotare cu transport specializat (ambulanțe), pentru a garanta accesul la instituțiile specializate regionale sau centrale.
Referindu-se la managementul spitalelor, şeful Executivului a relevat stringenţa aprobării unui nou model de guvernanță a instituţiilor medicale și de coordonare teritorială a acestora. „Statul are două funcţii de bază: cea de elaborare a politicilor şi cea de reglementare. Scopul final al reformei spitaliceşti constă în oferirea unor servicii de calitate şi a confortului necesar pacienţilor. Vreau să avem mai întâi de toate o viziune clară, ideală, ulterior vom identifica investiţiile necesare şi vom realiza etapizat reorganizarea sistemului spitalicesc”, a declarat Pavel Filip.
Totodată, primul ministru a cerut Ministerului Sănătății să definitiveze în cel mai scurt timp conceptul reformei spitalelor în Republica Moldova, cu consultarea tuturor părților interesate, şi să-l propună spre aprobare Guvernului. Comunicatul nu precizează însă care ar fi acești termeni, având în vedere că între timp pe agenda Guvernului se află reforma publică centrală, care prevede comasarea unor ministere, inclusiv cel al Sănătății cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.
La ședință au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemițanu”, ai Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ai Băncii Mondiale, ai Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, care au promis suport şi de participare activă în definitivarea şi implementarea reformei.
Vom aminti însă că până acum au existat mai multe variante de reorganizare a sistemului de spitale publice din Moldova, enunțate atât de actualul ministru al Sănătății, cât și de predecesorii săi, Mircea Buga și Andrei Usatîi. De exemplu, în luna februarie, într-o vizită de lucru în raionul Soroca, Ruxanda Glavan spunea că în Moldova vor exista doar două spitale zonale, dar preciza că „reforma ar urma să fie gândită în funcție de rezultatele recensământului”.
„Planul urmează a fi aprobat la nivelul primului-ministru, după care noi vom începe să-l dezbatem public. Noi nu știm câți suntem – 3,5 milioane sau totuși 2 milioane de oameni”, declarat Ruxanda Glavan, pe 22 februarie la o întâlnire cu Consiliul raional Soroca și mai mulți medici.
Ministrul Sănătății, Ruxanda Glavan, despre regionalizarea spitalelor
„Pe viitor, sistemul spitalicesc va fi organizat în trei nivele – spitale de nivel local, care vor presta servicii pentru maladii cronice. Spitalele de nivelul al doilea vor fi cele regionale, acolo unde vor fi concentrate serviciile de chirurgie, maternitate, oftalmologie, urologie, traumatologie. De nivelul al treilea vor fi spitalele centrale sau zonale. Acestea vor fi două la număr, mai exact împărțite în două zone – zona nord, cu un spitalul zonal care va fi o mică copie a spitalului Clinic Republican din Chișinău și se va afla în proximitatea Municipiului Bălți și un spital pentru zona de centru și, care va fi în Municipiul Chișinău. Spitalul din zona de nord va deservi aproape 1 milion 400 de mii de cetățeni, după calculele noastre, iar cel din Chișinău -aproximativ 1 milion 900 de mii de persoane”, declara ministra, fiind citată de Observatorul.md.
Acum premierul spune că toate spitalele publice din Moldova vor fi împărțite în 10 zone de sănătate, iar în total ar urma să fie 19. Un draft discutat la începutul acestui an la Guvern, neoficial, prevedea reducerea numărului de spitale în țară tot până la 19. În document se vorbea despre instituții medicale centrale, regionale, locale și speciale. Conceptul era vag și prevedea doar schimbarea denumirilor cu reducerea neesențială a numărului de paturi. De asemenea, documentul prevedea ca Ministerul Sănătății să devină singurul fondator pentru toate instituțiile medicale din întreaga țară.
În vara lui 2016, ministra anunța despre un alt model de reformare a spitalelor publice. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, demnitarul spunea că: „Vom demara un proiect pilot de reformare a sistemului de sănătate la Hâncești, Leova și Cimișlia”. Acum despre acest lucru nu se pomenește.
Conceptul propus astăzi, este, cel puțin, a patra variantă în ultimii cinci ani. De exemplu, fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi, spunea că în Moldova vor exista nouă spitale regionale. Ulterior, Mircea Buga promitea doar două. Niciuna dintre aceste promisiuni însă nu a luat foc până acum.
Menționăm că un studiu de fezabilitate privind reforma spitalelor a fost realizat de un grup de experți străini încă în 2013, pentru zona de nord, fiind propuse modele clare de aplicare a reformei. La începutul anului, autoritățile se gândeau dacă nu cumva au nevoie de un alt studiu, întrucât primul era deja depășit. Pentru realizarea lui, autoritățile sperau să obțină bani de la Banca mondială. Au reușit să-I capete sau nu, încă nu se știe, or, despre realizarea unui alt studiu de fezabilitate responsabilii nu au pomenit nimic până acum.
Autoritățile din Sănătate au enunțat mai multe termene de reformare a spitalelor din Moldova. În Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017, la capitolul acțiuni de instituire a spitalelor cu statut regional, autoritățile scriu că au remis în noiembrie anul trecut „proiectul Concepției reformei spitalelor în Republica Moldova. Este elaborat proiectul MasterPlanului spitalelor, care se află în proces de definitivare”. La partea de realizări și indicatori de monitorizare, conform raportului privind implementarea Strategiei de cheltuieli pentru sectorul ocrotirea sănătății pentru anul 2016, rezultatul autorităților este zero.
Prima variantă a reformei spitalelor a fost propusă încă în 2012. Ea prevedea instituirea unui management comun pentru mai multe spitale municipale. Reforma a fost blocată însă de Parlament, care i-a cerut atunci Ministerului Sănătății să elaboreze o altă strategie. Autoritățile au revenit la subiect mult mai târziu, dar reforma a fost iarăși lăsată la o parte o perioadă îndelungată. Toate pornirile miniștrilor de la Sănătate s-au redus doar la declarații verbale. Lucrurile s-au întâmplat pe fundalul instabilității politice din Moldova și schimbării mai multor Guverne.
█ Articole relaționate: