Autor: Irina Papuc
Legea Ocrotirii Sănătății va fi modificată astfel încât să permită bolnavilor de cancer să se trateze în instituțiile private din Moldova. Astăzi deputații au dezbătut și votat un proiect de lege propus în acest sens în prima lectură. În lipsa unui mecanism, deocamdată e greu de spus cum va fi aplicată legea. La întrebarea „cât va costa” tot nu există răspuns. Centrul Național Anticorupție a atenționat că CNAM trebuie să se expună neapărat, deoarece va fi instituția de unde vor fi scoși banii pentru tratament.
Astfel, în Legea Ocrotirii Sănătății va fi introdus un articol nou, unde se prevede că diagnosticul, tratamentul, supravegherea și chiar profilaxia vor putea fi realizate inclusiv de către instituțiile private, până acum tratamentul fiind asigurat exclusiv de instituțiile publice.
Astăzi în Parlament deputatul Boris Golovin a încercat să convingă deputații că măsurile luate sunt în beneficiul pacienților, dar și al statului, deși este clar că acum autoritățile vor trebui să-și canalizeze resursele puține și insuficiente și către sectorul privat.
Deputații au făcut aluzii la interese și au întrebat care vor fi criteriile de licențiere a instituțiilor private, de ce nu este dotat corespunzător Institutul Oncologic și care vor fi costurile pentru stat.
Susținerea „din spate”
„Noi avem foarte multe cazuri când doctorii muncesc concomitent într-o instituție publică și în una privată. Nu va promova oare acest proiect de lege transferul pacienților către privați, prin intermediul lucrătorilor medicali? Nu va distruge oare acest proiectul de lege Institutul Oncologic, care se va ruina? Poate ar fi corect să fie alocați banii la Institut pentru procurarea tehnicii, pentru pregătirea doctorilor?”, s-a arătat nemulțumit deputatul Vladimir Odnostalco, membru al Comisiei de profil din Parlament.
Și fracțiunea comuniștilor a avut pretenții. „Eu știu că v-a vizitat un grup de la un spital privat. Acest proiect este lobat de ei, de aceea întrebările puse aici sunt foarte corecte. Trebuie să analizăm ce poate asigura Institutul Oncologic. Că cineva dorește și cineva vrea, noi am mai auzit”, s-a arătat deranjat Vladimir Voronin.
Golovin a fost susținut în replicile sale chiar de președintele Parlamentului, Adrian Candu, care este co-autor al proiectului de lege. „Eu am impresia că noi ne facem într-o ureche aici. Trebuie să-i dăm cetățeanului dreptului de a alege. Nu sunt puțini în această sală cei care au de-afacere cu așa ceva și nu trebuie să ne jucăm”, a intervenit Candu.
Valentina Buliga a prezentat raportul în plenul Parlamentului, care este unul pozitiv.
„Cine va mai rămâne să muncească la Institutul Oncologic?”
Deputata Valentina Stratan a spus că a rămas cu mai multe întrebări la care n-a obținut răspuns. Ea a ținut și o luare de cuvânt de la tribuna Parlamentului. „Proiectul este unul cu adevărat sensibil, eu am rămas cu mai multe întrebări. Am dreptul moral să-mi exprim îngrijorarea din numele doctorilor de la Institutul Oncologic. Concurența inteligentă este perfectă pentru dezvoltare, înțelegem și acceptăm nevoia de alternative, dar suntem conștienți că alocările financiare nu vor cunoaște un salt în următorii ani. Îmi exprim îngrijorarea că instituțiile private care vor veni pe piață vor racola specialiștii din instituțiile de stat, iar pacientul nu va fi protejat de cheltuielile suplimentare. Cum va rămâne cu pacienții care vor veni să se trateze în instituțiile publice, dacă vor pleca toți doctorii la privați? În alte state, instituțiile private sunt testate pe cont propriu pe o perioadă de 3-5 ani și abia apoi intervin companiile de asigurări”, a declarat Valentina Stratan. Deputata a spus că proiectul este susținut în varianta existentă numai pentru prima lectură, însă schimbări esențiale ar trebui să fie operate ulterior.
În avizul său, CNA a atras atenția că există riscul ca statul să nu poată avea mecanisme de control asupra pacientului oncologic, în ceea ce privește monitorizarea maladiilor oncologice. Totodată, lipsesc reglementările care să facă acest document realizabil. De asemenea, CNA a atras atenția că avizul CNAM este obligatoriu. Compania nu și-a expus poziția până acum.
Cine a pus Institutul Oncologic pe brânci
Despre faptul că Institutul Oncologic nu mai face față cerințelor de diagnosticare și tratament se știe demult. Subiectul a fost abordat ani la rândul, încă din 2013 când Ministerul Sănătății recunoștea că nu este capabil să asigure serviciul de radioterapie pentru bolnavi. Situația era una alarmantă. Autoritatea căuta soluții la privați, mai exact prin instituirea unui parteneriat public-privat (PPP). După mai multe încercări aparent eșuate de a identifica un ofertant, în paralel fiind motificată legislația care prevedea scumpirea tarifului pentru o procedură de radioterapie, ministrul Sănătății, pe atunci Mircea Buga, anunța revocarea oricărui parteneriat în Oncologie. Subfinanțată timp de mai mulți ani, instituția a ajuns să nu mai facă față numărul mare de bolnavi.
Inițiativa de a permite spitalelor private să presteze servicii pentru bolnavii de cancer a fost pe larg discutată, iar opiniile au fost contradictorii. Cel mai important argument este că maladiile oncologice sunt maladii sociale, iar statul este responsabil pentru asigurarea tratamentului. Pentru ca instituțiile publice să fie capabile să-și trateze pacienții cu cancer în loc să-i lase să moară, statul ar fi trebuit să asigure o finanțare adecvată pentru acestea, ca să prevină ineficiența lor.
În Moldova, tratamentul cancerului este asigurat în totalitate de stat, ceea înseamnă că este acoperit de Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Ce sunt gata să ofere instituțiile private și, foarte important, cu ce procent de rentabilitate nu este clar.
█ Articole relaționate: