Autor: Irina Papuc

Anul 2017 a început cu promisiuni mari în Sănătate, prioritățile însă s-au schimbat și am început anul 2018 exact ca și cel care s-a scurs. Iată cele mai mari promisiuni neonorate în 2017:

1.    Medicii de familie vor trece la libera practică

Pe 31 ianuarie anul trecut, premierul Pavel Filip organiza o ședință de Guvern cu ușile închise. Subiectul – reforma medicii de familie. „Prim-ministrul Pavel Filip a solicitat să fie efectuată o analiză detaliată a situaţiei şi făcute propuneri concrete de îmbunătăţire, astfel ca în final să fie elaborat un model clar de reformare a asistenţei medicale primare (…) Printre obiectivele reformei sunt racordarea sistemului de asistenţă medicală primară la modelul european, acoperirea mai bună cu medici de familie, în special în zona rurală, prin redistribuirea uniformă a cadrelor, sporirea încrederii pacientului în medicul său de familie, creşterea calităţii serviciilor medicale. Conceptul de reformă urmează să fie definitivat, consultat cu toate părţile interesate, astfel ca la finele lunii februarie să fie prezentat spre examinare şi aprobare Guvernului. Totodată, până la sfârșitul anului curent urmează să fie finalizată procedura de contractare directă a medicilor de familie”, ne anunța Executivul. A trecut februarie, martie și toate celelalte 9 luni, fără să fie făcut public un document cel puțin de concept, deși autoritățile declarau în repetate rânduri că el există și că va fi transmis Guvernului. Sănătate INFO a solicitat opinii de la doctorii direct vizați în reformă, de la specialiști, dar în repetate rânduri am cerut și de la autorități să ne prezinte conceptul de reformă. Nu l-am primit nici până astăzi. Am intrat cu 2018 cu medicina de familie pe care am avut-o – subfinanțată și nereformată.

 2.    „Un spital mai performant mai aproape de tine”, a rămas doar un spot video

 La sfârșitul lunii iunie Ruxanda Glavan, ex-ministra Sănătății, prezenta la Colegiul Ministerului Sănătății conceptul de reformă a spitalelor – trebuiau să rămână 19 spitale din 71, cu un total de 13.000 de paturi. Toate spitalele – și cele raionale și cele municipale – urmau să treacă în subordinea Ministerului Sănătății. Urma să avem spitale centrale, regionale, speciale și de îngrijiri cronice. Ministerul prevăzuse și crearea Spitalului Universitar, care ar fi urmat să fie instituit la baza Spitalului Cancelariei de Stat. În scurt timp, la Chișinău și-au făcut apariția câțiva experți în comunicare din România care aveau rolul de a explica reforma pe înțelesul oamenilor. Tot atunci au fost date publicității și trei spoturi video, în care era explicat ce înseamnă un spital regional și de ce este nevoie de reforma spitalelor. Spoturile au rămas, iar reforma s-a înglodat. Pe 18 iulie, PD i-a cerut ministrei să stopeze reforma spitalelor, iar peste o săptămână – pe 25 iulie – Igor Dodon a semnat un decret de demitere a Ruxandei Glavan din funcția de ministru. Astfel, reforma spitalelor a rămas, deja a câta oară, pe hârtie.

3.    Reforma și cei „trei piloni”

„Reformele în sănătate nu trebuie privite separat, ci în complexitate. Astfel sistemul de sănătate trebuie să se bazeze pe 3 piloni: reforma spitalicească, de supraveghere de stat a sănătăţii publice şi reforma asistenţei medicale primare”, a declarat în 2017 Pavel Filip. Totuși, declarațiile au fost unele, iar faptele – altele. Dintre toate cele trei reforme anunțate, care nu trebuiau rupte una de alta, Guvernul a reușit una dintre ele, și aceasta pe jumătate – reforma Sănătății Publice. Guvernul a aprobat fondarea Agenției Naționale de Sănătate Publică pe 30 august, iar pe 13 decembrie a fost aprobat regulamentul de funcționare a acesteia. Până acum însă nimic palpabil. Agenția nu este funcțională, un director nu există, dar nici concursul nu a fost anunțat. Acum nu sunt aprobate nici măcar statele de personal. Ce rămâne clar este că noua Agenție devine singura instituție cu funcție de control din domeniul sănătății, iar în urma reformei jumătate dintre statele de personal existente au fost reduse în jumătate. Nu se știe acum câți angajați vor rămâne fără serviciu. Specialiștii din Sănătate Publică se întreabă acum dacă Guvernul și-a propus o adevărată reformă sau doar o centralizare excesivă a funcțiilor de control, în alte scopuri decât cele declarate. „A pune pe hârtie nu înseamnă reformă, reforma mai trebuie pusă pe roate, ca să funcționeze”, declara recent pentru Sănătate INFO Ion Șalaru, vicedirector la Centrul Național de Sănătate Publică, instituție ce își pierde entitatea juridică după reformă. 

4.    Salarii mai mari pentru doctori

Este unul dintre cele mai dureroase aspecte din domeniul medical care s-a implementat absolut netransparent. În luna februarie, ex-ministra Ruxanda Glavan anunța că reforma salariilor s-a soldat cu succes și că un medic cu experiență ridică o leafă între 7.000 și 9.000 de lei, în timp ce tinerii specialiști ar primi și 5.000 de lei. Anunțul a creat confuzie printre medici, care s-au grăbit să infirme aceste cifre. Unii și-au publicat și extrasul de salariu, pentru a demonstra că datele Ministerului sunt ireale. După ce Sănătate INFO a scris că mai multe spitale n-au dat plata pentru performanță nici măcar pentru o singură zi, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că va verifica care este starea de lucruri. Noi am solicitat cifra exactă a deficitului la plata salariilor, însă Ministerul a refuzat să o comunice, motivând că nu a reușit să adune datele de la toate spitalele. În ce măsură reforma salariilor a fost un succes rămâne o enigmă. Faptul că rezultatele pentru un an complet sunt ținute departe de opinia publică, ne facem să credem că rezultatele sunt mai puțin încurajatoare decât suntem îndemnați să credem.