Autor: Irina Papuc
A devenit o tradiție deja ca cele mai importante documente de polici să intre în ordinea de zi a ședinței Guvernului pe ultima sută de metri. Așa s-a întâmplat și astăzi, când ordinea de zi s-a „îngrășat” cu șase chestiuni pe care le-a prezentat ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Stela Grigoraș. Printre acestea se află și conceptul de funcționare a Agenției Naționale de Sănătate Publică. Documentul a fost aprobat fără discuții din nou, deși a trezit numeroase controverse și nemulțumiri, iar CNA atenționa despre riscuri grave de abuz în serviciu, favoritism și acte de corupție.
Așadar, potrivit regulamentului Agenția Națională de Sănătate Publică va prelua domeniile de activitate ale Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate, Centrului Naţional de Management în Sănătate, Inspectoratului farmaceutic şi al dispozitivelor medicale, Centrului Naţional de Sănătate Publică și Centrele de Sănătate Publică teritoriale, atribuindu-se un spectru larg de competențe de control, de la acreditare a instituțiilor medicale și farmaceutice, până la implementarea politicilor de sănătate publică, știință etc.
Instituția va fi condusă de un director, de la care se cere să fie calificat în domeniile igienă, epidemiologie și sănătate publică și va fi numit în funcție de către ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. CNA a atras atenția într-un aviz al său că aceste cerințe pentru viitorul șef sunt insuficiente. Directorul va avea patru adjuncți, dintre care un inspector-șef sanitar de stat, pe care îi va numi în funcție ministrul. Și aici CNA a atenționat despre numeroase riscuri de favoritism, deoarece nu sunt prevăzute criterii clare de selectare a adjuncților, ceea ce lasă loc ministrului de subiectivism în alegerile sale.
În cadrul Agenției va fi creată o altă structură care, așa cum a devenit o modă, nu va avea personalitate juridică. Se va numi consiliu de coordonare și ar avea rolul de a „eficientiza comunicarea şi colaborarea intersectorială în fortificarea cadrului legal, conform cu legislaţia comunitară, precum şi va stabili un mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniul sănătății publice”. Președinte al acestuia va fi nimeni altul decât ministrul Sănătății, care va fi „sfătuit” în materie de politici de un reprezentant al Parlamentului, mai exact de la Comisia de protecție socială, sănătate și familie, de un reprezentant de la CNAM, unul de la USMF „Nicolae Testemițanu”, iar ceilalți membri vor fi secretarii de stat ai Sănătății și ai Ministerului Finanțelor.
Efectivul-limită de personal al Agenției va fi de 1560 de unităţi.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
- Conducerea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
- Consiliul de coordonare
- Consiliul de soluționare a disputelor
- Direcția promovarea sănătății
- Direcția prevenire și controlul bolilor netransmisibile
- Direcția prevenire și controlul bolilor transmisibile
- Direcția management al urgențelor de sănătate publică
- Direcția diagnostic de laborator în sănătate publică
- Direcția protecția sănătății publice
- Secția analiză și evaluarea riscurilor Inspectoratul de stat în sănătate (cu statut de direcție)
- Secția management și metodologia controlului în sănătate publică
- Secția management și metodologia controlului instituțiilor medicosanitare
- Secția management și metodologia controlului în domeniul activității farmaceutice și dispozitivelor medicale
- Secția management și metodologia controlului circulației substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor
- Secția management și metodologia controlului în domeniul transplantului
- Secția management și metodologia controlului în domeniul siguranței ocupaționale
- Secția protecția consumatorului
- Direcția analiză, planificare și integrarea serviciilor și resurselor în sănătate
- Direcția management date în sănătate
- Direcția tehnologiei informației şi a comunicațiilor
- Direcția managementul calității serviciilor de sănătate
- Direcția autorizare și acreditare în sănătate
- Direcția audit și integritate
- Direcția financiară
- Direcția juridică
- Direcția resurse umane
- Direcția patrimoniu, deservire utilaj medical și achiziții
- Secția managementul documentelor
- Serviciul informare și comunicare cu mass-media
- Ghișeul unic (cu statut de serviciu)
- 10 centre de sănătate publică (conform listei)
Cele 10 Centre sunt:
1) Centrul de sănătate publică Chișinău (mun. Chișinău, raioanele Ialoveni, Criuleni, Anenii Noi și Dubăsari)
2) Centrul de sănătate publică Bălți (mun. Bălți, raioanele Rîșcani, Glodeni, Sîngerei și Fălești)
3) Centrul de sănătate publică Edineț (raioanele Edineț, Briceni, Ocnița, Dondușeni)
4) Centrul de sănătate publică Soroca (raioanele Soroca, Drochia și Florești)
5) Centrul de sănătate publică Ungheni (raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni)
6) Centrul de sănătate publică Orhei (raioanele Orhei, Rezina, Telenești și Șoldănești)
7) Centrul de sănătate publică Hîncești (raioanele Hîncești, Leova, Cimișlia și Basarabeasca)
8) Centrul de sănătate publică Căușeni (raioanele Căușeni și Ștefan Vodă)
9) Centrul de sănătate publică Comrat (UTA Găgăuzia)
10) Centrul de sănătate publică Cahul (raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia)
Amintim că proiectul de hotărâre cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Sănătate Publică a fost afișat pentru consultări publice pe10 noiembrie, apoi eliminat la scurt timp. Când a reapărut – pe data de 16 noiembrie – a fost plasat pentru consultări „în regim de urgență”, astfel că peste doar patru zile, adică pe 20 noiembrie termenul de consultare și formulare a propunerilor a expirat. Până acum experții și-au manifestat îngrijorarea referitor la această reformă care este, în opinia lor, un non-sens, or această centralizare a funcțiilor de control este foarte riscantă și ar putea într-un final să nu funcționeze.
█ Articole relaționate:
Agenția Sănătății Publice, o struțo-cămilă cu sarcini diferite care se bat cap în cap