Autor: Silvia Rotaru
Majoritatea consumatorilor de droguri prinși de poliție cu cea mai infimă cantitate de stupefiante, de obicei pentru consum propriu, sunt reținuți și riscă închisoare. Deși dependența de droguri e considerată o maladie, iar consumatorii au nevoie de tratament, legislația Republicii Moldova are încă destul de multe lacune, iar una dintre ele e că nu prevede și alternative încarcerării.
Din acest motiv, în 2017, organizațiile neguvernamentale și responsabilii statului de acest domeniu și-au axat activitățile anume pe acest aspect, considerat prioritar pentru prevenirea și diminuarea consumului de droguri. Explicat mai simplu, acest lucru ar însemna ca persoanele prinse consumând stupefiante, chiar și în cea mai infimă cantitate, să aibă alternative la detenție. Or, acum în Republica Moldova, majoritatea acestora ajung după gratii. În consecință, consumatorii de droguri nu beneficiază de servicii de reabilitare, iar odată ieșiți la libertate, revin la vechiul obicei.
Astfel, în 2017, la nivel de Guvern, responsabilii și-au propus să creeze un grup de lucru care urma să se ocupe de înlăturarea lacunelor legislative, în mod special, la capitolul cantitatea de droguri pe care o persoană o poate deține. Deocamdată însă specialiștii au reușit să identifice neajunsurile din legislație și să vină cu propuneri de îmbunătățire. Grupul guvernamental așa și nu a fost creat din cauza divergențelor și schimbărilor la nivel politic.
„În Republica Moldova consumul de droguri continuă să fie pedepsit penal. Da, codul contravențional prevede o răspundere contravențională mai ușoară pentru consumul de droguri în cantități mici. De exemplu, dacă să ne referim la canabis, până la gramajul de 2 grame se consideră cantitate mică, de la 2 grame la 500 de grame - cantitate mare. Răspunderea contravențională survine până la cantitatea de 2 grame. Chiar dacă persoana are drogul respectiv pentru uz personal, are mai mult de 2 grame, să spunem 4, deja este răspundere penală, deoarece este calificată fapta ca deținere sau circulație ilegală de droguri, conform codului penal. Avem un șir de articole, cred că numai șase, începând cu articolul 217, 1 prim, 2 prim, până la șase care prevăd circulația legală a substanțelor narcotice și pedepsele aplicate pentru aceasta”, afirmă Radu Bobeică, jurist la Institutul pentru Drepturile Omului.
Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, a fost aprobată încă pe vremea Guvernului Tarlev. De atunci ea nu a mai fost schimbată, chiar dacă Moldova s-a angajat să-și plieze legislația la standardele europene.
La modul practic, astăzi, o persoană poate fi trasă la răspundere chiar și pentru 0,0001 g de droguri. Cantitatea se poate conține pe vârful unui ac de seringă, după ce un consumator și-a injectat doza.
Dacă asupra unei persoane este depistată, spre exemplu, o cantitate mai mare de 0.05 de rășină de canabis, mai mare de 0.5 g hașiș, de la 2 g canabis uscat (frunze, inflorescențe) și de la 14 g canabis verde (frunze, inflorescențe) acesta poartă răspundere penală.
„Noi am operat cu cantitățile stabilite de către fostele țări din spațiul CSI. La momentul de față noi suntem pentru și mergem în pas cu elaborarea și modificarea legislației”, afirmă Ion Țurcanu, secretarul Comisiei Naționale Antidrog
De altfel, lista substanțelor narcotice și cantitățile admise pentru uz personal a rămas neschimbată, deși problema se află pe ordinea de zi a Comisiei Naționale Antidrog de cel puțin doi ani și este inclusă în strategia națională antidrog care urmează să se încheie în 2018. Planul de acțiuni însă a fost aprobat abia în noiembrie 2017, iar secretarul comisiei ne explică că acest lucru s-a întâmplat, deoarece în plan a fost introdusă o componentă nouă.
„Pentru prima dată statul își ia angajamentul de a acoperi din bugetul de stat toate acțiunile care sunt prevăzute în planul de acțiuni. Până acum noi nu aveam un buget, nu aveam acel suport financiar”, mai spune Ion Țurcanu.
„Noi avem o strategie antidrog foarte bună, dar este nevoie și să fie aplicată corespunzător ca ea să lucreze, și probabil noi trebuie să avem o comisie națională antidrog mai activă, decât ce avem astăzi, pentru ca să fie rezolvate aceste aspecte. Sunt puse pe agenda comisiei foarte multe aspecte, care necesită a fi reformate și sunt recunoscute de membrii comisiei și sunt susținute, dar așa cum mecanismul acesta nu este unul lucrativ, ele se amână de la un trimestru la alt trimestru, de la un an la alt an”, menționează Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și reducerea Riscurilor.
Potrivit studiului „Practica judiciară de examinare a infracțiunilor și contavențiilor privind circuitul ilegal de droguri fără scop de înstrăinare”, realizat de Asociația Promo-Lex, în perioada 2015-2016, în Moldova au fost înregistrate 1.672 de cauze penale pentru săvârșirea infracțiunilor legate de droguri.
Chiar dacă Organizația Mondială a Sănătății, în mai multe rapoarte, a recomandat Republicii Moldova înlocuirea pedepselor penale cu pedepse mai blânde și, în special, cu măsuri de reabilitare și resocializare a utilizatorilor de droguri, lucrurile sunt tergiversate până în prezent.
Fostul vicepremier pe probleme sociale, Gheorghe Brega, susține că de fapt, legislația rămâne neschimbată până în prezent din cauza intereselor pe care le-ar avea unii oameni cu influență.
”Problema nu este în modificarea legislației. ci în implementare. Legislația nu este atât de rea la moment. Drogurile, armamentul, alcoolul, țigările, steroizii anabolici, aduc profit foarte mare și nu se dorește”.
Specialiștii susțin că și statele vecine au o legislație mult mai blândă decât a Republicii Moldova în ceea ce privește cantitățile de droguri permisive.
”Noi am făcut cu experții IDOM, o analiză comparativă a cantităților de droguri pentru consumul personal în Federația Rusă și Ucraina. Acolo dozele sunt de două trei ori mai mari, mai permisive ca în Republica Moldova, nu mai vorbesc de statele Uniunii Europene care pe unele segmente au cantități mai permisive chiar de zece ori mai mult decât cantitatea mică din Republica Moldova”, explică juristul IDOM, Radu Bobeică.
Și în statele europene, cantitățile de substanțe psihoactive permise sunt mult mai mari. Spre exemplu: Danemarca – hașiș 10g, canabis 50g, Grecia - hașiș 2.5g, canabis 50g, Estonia - 10g hașiș, canabis 22g, Cehia - canabis 15g, hașiș 5g. În Rusia, se consideră trafic cu substanțe narcotice, dacă, de exemplu deții o cantitate de canabis de peste 100g și hașiș - peste 25g.
Astfel, poliția continuă și până astăzi să producă teancuri de dosare penale pentru consumatorii de droguri, pentru că asta le cere legea, spune secretarul Comisiei Naționale Antidrog.
„Atâta timp cât în codul penal și contravențional este stipulat că aceste acțiuni se încadrează și sunt pasibile de răspundere penală, atâta timp polițistul va întreprinde orice măsură necesară pentru atragerea la răspundere. Însă este important de accentuat alt aspect - polițistul la momentul de față nu se bazează pe acel consumator ca să-i documenteze activitatea sa criminală. Consumatorul este considerat persoană bolnavă și de la consumator, polițistul recurge la documentarea acelor dealeri de droguri, care-i pun la dispoziție droguri”, a menționat pentru Sănătate INFO, Ion Țurcanu.
Specialistul mai afirmă că nu este suficient să fie schimbată o listă a substanțelor narcotice permise. Este nevoie de un întreg mecanism.
„În cazul în care vom avea anumite mecanisme, instrumente în stat, unde ar fi implicat Ministerul Sănătății, Biroul de probațiune, un Centru de reabilitare sau de acordare a unui tratament acelui consumator, polițistul va putea să-i propună consumatorului alternative”.
Practica arată că încarcerarea consumatorilor de droguri le face mai mult rău decât bine și nu este soluția cea mai bună.
„Asta înseamnă să-l supunem unor suferințe enorme, și putem califica asta ca un fel de tortură. În cazul în care îl privăm de această substanță și nu îi oferim asistența necesară, asistență medicală, asistență psihologică, asistență narcologică, reabilitare, asta înseamnă închisoarea pentru consumatorul de droguri”, a adăugat Ala Iațco.
„Eu nu consider că un consumator de droguri trebuie pedepsit. El trebuie tratat, ca orice boală cronică. Dați să pedepsim un bolnav cronic cu diabet zaharat că el este bolnav cu diabet zaharat, sau un bolnav cu bronșită cronică”, explică medicul narcolog, Eduard Nenescu.
Experții spun că statul ar trebui să dezvolte o serie de alternative pornind de la reducerea totală a pedepsei penale pentru consum de droguri și aplicarea unor pedepse mai mult contravenționale sau cele care nu privează persoana de libertate, cum ar fi: munca neremunerată în folosul comunității, anumite acțiuni de voluntariat, arestul la domiciliu, programe de tratament și reabilitare.
„Nu avem o singură metodă, care este cea mai bună și care este metoda perfectă sau cea magică care îi va ajuta pe toți consumatorii de droguri, dar avem mai multe metode sau un set de instrumente care pot fi aplicate în mod complex care va ajuta consumatorul de droguri să renunțe la droguri și în timp să depășească această dependență. O alternativă este un program educațional sau un program de asistență psiho-socială care vine să răspundă necesităților persoanelor dependente și să-l ajute să depășească această dependență și, respectiv să prevină alte ilegalități legate de droguri”, afirmă Ala Iatco, președintele UORN.
Acum servicii de reabilitare pentru consumatorii de droguri există însă doar în localitățile mari.
„Noi acum le avem foarte puține și ele sunt concentrate în special în orașele mai mari. Este Chișinăul, Bălțiul, Cahulul, Tiraspolul, unde sunt servicii de asistență psiho-socială pentru persoanele psiho-dependente de droguri. În rest, în celelalte localități nu prea există astfel de servicii, ceea ce ar însemna că ar trebui create”, a adăugat Ala Iatco.
La modul practic, astăzi, statul achită mult mai mult pentru încarcerarea unei persoane care consumă droguri, decât ar încadra-o în servicii de reabilitare. De exemplu, cheltuielile privind întreținerea unui deținut în penitenciar ajung la 160 de lei pe zi, pe când reabilitarea unui consumator de droguri costă cu aproximativ 95 la sută mai puțin.
„Costurile pentru justiție penală, legate de încarcerarea unei persoane care consumă droguri, este cu 95% mai mare decât acela dacă ar fi de tratament și reabilitare. Dacă luăm costurile la moment a unicului serviciu de tratament pe care îl avem disponibil pentru consumatorii de opiacee, asta este programul metadonă. Inclusiv tot spectrul de servicii de reabilitare, noi vedem că aceste costuri sunt de fapt, cu 95% mai mici.”, afirmă Ina Tcaci, coordonator UNODC Moldova.
Organizațiile internaționale împreună cu cele de profil din Moldova își propun o altă abordare privind problema consumului de droguri.
„Noi ne-am propus să facem două chestii în paralel. Mergem în continuare cu schimbarea legislativă. Pe de altă parte reieșind din ceea ce avem la moment, noi vrem să pilotăm în Chișinău și Bălți scheme de referire în care să se implice poliția locală și ei să implementeze acel concept, acea abordare nouă pe care ei acum încearcă să o integreze și mă refer aici la poliția comunitară”, a adăugat Tcaci.
Astfel, în momentul când un polițist de sector se va întâlni cu un consumator de droguri, datoria lui va fi să-l informeze despre existența serviciilor de reabilitare și să-i ofere posibilitatea de a alege.
„Polițiștii ca și alți specialiști, necesită a fi instruiți de specialiști într-o ramură mai îngustă în domeniul respectiv, care au experiență, inclusiv la nivel internațional. Ca și vizita pe care am avut-o recent în orașul Bern. Împreună cu colegii mei am învățat de la polițiștii din orașul Bern cât de obiectiv și cât de neutru abordează ei problema respectivă a narcomaniei”, explică Ruslan Chicimaniuc, comisar, specialist superior al Biroului Siguranță Copii din cadrul Inspectoratului de Poliție Bălți.
Pe lângă modelul elvețian Republica Moldova ar putea să se inspire în problema privind decriminalizarea consumului de droguri și de la alte țări europene, iar una din ele este Portugalia.
„Una din țări ar fi Portugalia ar fi un model pe care am putea să-l preluam, care avut o prevalența mare a consumului de droguri și care a reușit în decursul unui deceniu să-și rezolve problema prin faptul că a creat un sistem de asistență și de referire a consumatorilor de droguri către servicii de asistență socială și medicală foarte bine pus la punct. Mai există modele prin Statele Unite ala Americii și noi cunoaștem aceste modele. Noi am putea crea propriul nostru model, preluat un pic dintr-o țară și din altă țară, dar adaptat situației de la noi”, a explicat în final Ala Iatco.
Potrivit statisticilor în Moldova sunt înregistrați oficial 11 mii de consumatori de droguri, în realitate cifra ar fi de cel puțin trei ori mai mare.
█ Articole relaționate:
„Nu există drog puternic sau slab. Toate te fac dependent”. Află povestea unui supraviețuitor