Autor: Irina Papuc
Au studiat mai mult de zece ani medicina, dar s-au regăsit în alte profesii. Este vorba despre mii de doctori din Moldova care au părăsit sistemul, rămânând în Moldova să lucreze în alte domenii. Majoritatea și-au dezvoltat afaceri proprii și spun că nu s-ar întoarce niciodată în medicină, în timp ce alții ar accepta și un salariu de 7 mii de lei ca să se întoarcă. Cei care au decis să rupă iremediabil relația cu halatul alb au motivat că salariile mici nu este toată problema - sistemul le este potrivnic.
În Moldova nu există date care să ne spună cu exactitate câți lucrători medicali au părăsit sistemul de sănătate pentru un alt stat, sau pentru un alt job în țara lor. Cifrele ne indică doar că numărul lor s-a înjumătățit în ultimele două decenii. Cel mai recent studiu scoate la iveală ce au ales să facă moldovenii care au părăsit sistemul medical, din ce cauză au plecat și în ce condiții s-ar întoarce.
Așadar, datele cercetării arată că cea mai mare parte a doctorilor, adică 30 la sută au deja afaceri proprii, 15,7 la sută activează în servicii publice, 14,3 la sută - în sfera comerțului, 3,6 la sută s-au realizat în domeniul juridic. Un procent mai mic de 6,6 la sută au ales pedagogia și psihologia, 2,6 la sută fac economie și contabilitate, 1,3 la sută – televiziune și mass media, 1,3 la sută – tehnologii informaționale, iar în 19,1 la sută dintre care au fost enumerate domenii de activitate precum agricultura, construcții, industria ușoară, activitatea într-o organizație non-guvernamentală și biserică.
Cea mai mare parte a doctorilor care au plecat (71,3 la sută) au spus că au luat decizia din cauza salariului prea mic, care nu asigura nici cele mai minime necesități ale familiei. A cincea parte dintre cei chestionați au spus că au abandonat medicina din cauza condițiilor proaste de muncă, iar 15 la sută au spus că s-au răzgândit din cauza că n-aveau o locuință. Unii au spus că motivul abandonului nu este unul, ci mai multe care se suprapun și îi provoacă să cedeze.
„Sistemul e închis și se confruntă cu o serie de probleme. Specialiștii văd ce se face în medicina primară, e un dezastru, dar la vârf e linişte! Medici nu-s şi nici nu vor dori să activeze în așa condiții, îndeosebi în sectorul rural”, a povestit unul dintre doctori.
Important este că 20 la sută dintre foștii lucrători medicali au invocat că nu au avut șanse să se dezvolte profesional. Acest factor este frecvent menționat de către persoanele cu un stagiu de muncă mai mare de zece ani. Aceștia spun că și-ar fi dorit stagii peste hotare și mai multe schimburi de experiență, ceea ce nu se întâmplă.
La fel de interesant este și faptul că doar 2 la sută dintre cei chestionați au recunoscut că au acceptat locul de muncă după repartizare pentru a beneficia de îndemnizații și facilități, ceea ce înseamnă că politicile statului de a motiva lucrătorii medicali să muncească sunt absolut ineficiente.
Unii medici au spus că facilitățile oferite sunt doar o acoperire, dar nu rezolvă problemele adevărate ale tinerilor specialiști. În plus, chiar dacă acestea pot fi considerate potrivite la etapa inițială, la sfârșitul perioadei de trei ani de activitate în sat, tânărul specialist nu mai este motivat şi susţinut cu nimic, nici din partea statului, nici din partea autorităţilor publice locale, pentru a-şi continua cariera.
5 la sută dintre respondenți au spus că locurile prestigioase de muncă depind de legături neoficiale (cumătrism, nepotism), ce face imposibilă angajarea după criterii obiective de concurență profesională.
Cu toate acestea nu totul pare pierdut. O mare parte ar accepta să revină în sistem, iar surprinzător este faptul că cerințele lor nu sunt deloc mari. Astfel, numai 32 la sută dintre respondenți au afirmat că nu intenționează să se întoarcă vreodată în sistemul de sănătate, motivând că au succes în propria afacere. Alte 49,3 la sută au răspuns că ar accepta să activeze în sistemul de sănătate pentru un salariu de cel puţin 10.000 de lei, condiții bune de muncă și utilaj medical necesar. Circa a cincea parte dintre persoanele intervievate (19,2 la sută) ar accepta un salariu de cel puțin 7 mii de lei, condiții bune de muncă și utilaj medical, dintre care doar 4,1 % solicită cert un loc de muncă anume în Chișinău.
Este important de menționat faptul că aproximativ 15 la sută din numărul total de respondenți ar accepta să muncească în domeniul sănătății indiferent de condițiile de muncă, dar cu un salariu motivant.
Studiul „Lucrătorii medicali din Republica Moldova: motivele abandonării profesiei” a fost elaborat de către Organizația Mondială a Sănătății și a fost lansat astăzi. La cercetare au participat 223 de respondenți, dintre care absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, medici rezidenți, medici practicieni, etc.
În ultimii 20 de ani Republica Moldova a pierdut peste 10 mii de doctori și peste 20 de mii de asistente medicale, adică jumătate din numărul de angajați în sistemul de sănătate. Aceștia fie au emigrat din țară, fie s-au reprofilat. Ultimul studiu efectuat în 2012 a arătat că majoritatea doctorilor din Moldova care intenționează să plece, se orientează în state UE, precum Italia, Franța, Germania.
În același timp, Moldova cheltuie sume enorme de bani pentru pregătirea specialiștilor, care sunt în continuare prea puțini, în raport cu necesitățile.
█ Articole relaționate:
Sistemul medical din Moldova îmbătrânește. Trei din zece medici sunt pensionari